Proiectul muzeului on-line privind Holocaustul a început în 2012. De atunci, cercetătorul Adrian Cioflâncă a adunat fotografii din România, Israel și chiar din Statele Unite ale Americii.
„Lucrând pe dosarele procesului pogromului, anul trecut, la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, am găsit aceste fotografii. Sunt trei volume de documente în care sunt inserate şi fotografii, unele cu comentarii pe care le-am scanat şi le-am făcut publice pe site-ul www.pogromuldelaiasi.ro,” explică istoricul Adrian Cioflâncă.
Peste 100 de fotografii-document vorbesc despre masacrarea evreilor, la ordinul mareșalului Ion Antonescu.
„Sunt mărturii impresionante din timpul atrocităţilor din iunie, iulie 1941 când Ion Antonescu a ordonat evacuarea întregii populaţii evreieşti din Iaşi, o măsură evident imposibil de pus în aplicare și, de asemenea, execuţia sumară a tuturor celor care, în contextul vremii, erau consideraţi suspecţi lucru care s-a soldat, fiind vorba despre ordine foarte vagi şi radicale, s-a soldat cu masacrarea în masă a evreilor din Iaşi, fiind peste zece mii de victime. Episoadele acestui masacru sunt înregistrate de aceste fotografii,” mai spune istoricul.
Execuții au avut loc în plin centrul Iașiului. Evreii care nu au fost executaţi pe loc, au fost aduşi în curtea Chesturii şi împuşcaţi de pe scări cu mitralierele. Cei care au scăpat, au fost obligaţi apoi să cureţe curtea de sânge.
Abraham Ghiltman, preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, povestește: „În familia mea, rude mai îndepărtate locuiau pe Aurel Vlaicu au fost scoşi din casă, în faţa casei şi acolo au fost omorâţi. Unul din copii, un băieţel de vreo cinci, şase anişori se juca prin curte şi a scăpat. Dar a asistat la faptul că părinţii şi un frate mai mare au fost ucişi în faţa casei.”
Supravieţuitorii au avut o soartă la fel de cruntă. Documentele arată că peste 4.400 de evrei au supravieţuit primei etape a masacrului. Cu toţii au fost înghesuiţi în două trenuri ale morţii. Primul a parcus 25 de kilometri în 8 ore iar cel de-al doilea a ajuns la Călăraşi în şase zile. Mai bine de jumătate dintre evrei au murit asfixiaţi, din cauza foamei şi a deshidratării.
Publicarea fotografiilor s-a făcut pentru a reduce la tăcere vocile care contestă Pogromul de la Iași.
„Lucrurile sunt foarte clare, dar sunt foarte mulţi cei care neagă aceste lucruri clare, ori fotografiile publicate de către domnul profesor Ciofâncă acum ilustrează spusele lui în cadrul comisiei de cercetare a Holocaustului,” mai spus preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi.
În prezent, în Iaşi, Comunitatea Evreiească mai numără 300 de membri.