Drumurile județene și naționale din Moldova, lăsate în bătaia viscolului

În lipsa unor sisteme de protecţie, vântul mută zăpada de pe câmp pe carosabil şi îngroapă sub o pătură albă pentru zile întregi mii de kilometri de şosele. Alta ar fi situaţia dacă pe marginea drumurilor ar fi amplasate parazăpezi, spun specialiştii.

Pe drumurile naţionale din Moldova au fost montaţi 120 de kilometri de astfel de parazăpezi, în condiţiile în care ar fi fost  nevoie de o cantitate de cinci ori mai mare pentru a evita blocarea sectoarelor de drum predispuse la înzăpezire. 

„Parazăpezii opresc curenţii ca să spulbere zăpada şi să ne-o transmită în carosabil. În Botoşani sunt undeva la 28 de kilometri, în Focşani undeva la 30 de kilometri. Deci aceste două judeţe sunt extreme, unul în sud, unul în nord, deci sunt cele mai expuse viscolului,” a explicat Ovidiu Laicu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iaşi.

România are nevoie de 1.600 de kilometri de parazăpezi. Iar, acolo unde astfel de panouri sau plase de protecţie, au fost montate au căzut repede pradă hoţilor.

„S-au furat 200 de metri de parazăpezi. Poliţia este acum acolo la ora actuală şi cercetează,” a declarat Constantin Palade, viceprimarul comunei Unţeni din judeţul Botoşani.

Parazăpezile, însă, nu mai ajută când viteza vântului depăşeşte 50-60 de kilometri pe oră. Eficient ar fi să plantăm copaci de-a lungul drumurilor cu risc de înzăpezire. Ca să fie eficiente perdelele forestiere ar trebui să aibă o lăţime de 20 până la 40 de metri.

Abia anul acesta Guvernul a găsit fonduri pentru a crea astfel de sisteme de protecţie pentru 870 de kilometri de drumuri. Factura se ridică la 30 de milioane de lei. Nevoie de protecţie au încă aproape o mie de kilometri de drumuri judeţene şi căi ferate.