În 2008, conacul de la Schitu Duca a fost retrocedat unor moştenitori ai Principesei Ileana, fiica Regelui Ferdinand. Până atunci, cele patru clădiri au găzduit un centru de plasament pentru copiii cu deficienţe. Noii proprietari au promis la acea vreme că vor păstra conacul funcţional. Nu a fost să fie aşa însă.
„Proprietarii, după ce au primit bunurile de la Consiliul Judeţean, nici măcar nu s-au prezentat cu documentele de transfer de proprietate,” a explicat Mihai Mihalache, primarul comunei Schitu Duca.
„Am făcut apel la autorităţile, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie la Serviciul Criminalistic pentru a întocmi un dosar penal proprietarilor pentru neglijenţă. I-am dat în judecată. După câte ştiu, că nu am un rezultat final al acestei anchete i s-a dat neurmărire penală,” a spus Virgil Babii, director Direcţia Judeţeană de Cultură Iaşi.
Timp de aproape 7 ani, niciunul dintre moştenitori nu a mai călcat prin comuna ieşeană.
„Au o datorie de 10.000 la Primăria Schitu Duca taxe şi impozite iar noi, conform Codului Fiscal, suntem obligaţi pentru a-i da în instanţă şi a recupera taxele şi impozitele,” a mai povestit primarul comunei Schitu Duca.
Între timp, conacul servește drept sursă de aprovizionare cu lemne şi cărămidă pentru localnici. Zi de zi, pereţii conacului sunt distruşi cu bunăștiință.
„Fac şi eu focul afară. Nu e bun în casă că ia foc hogeagul. Afară fac şi eu o mâncare. Sunt lemne care au rămas de la livadă. De la brad. Uite aşa de mare erau. Castani au fost,” recunoaște un localnic.
Mulți dintre localnici își amintesc însă de clădirile impozante, care până nu demult au fost cămin pentru copiii abandonati.
„Ce frumos era! Câţi copii, cum sunt azi copiii străzii. Acolo erau pe timpul lui Ceaşcă, fără mamă, fără tată. S-a distrus totul. Absolut. Şi eu mai fac naveta la Iaşi, iar când trec pe acolo îmi curg lacrimile. - Moştenitorii au mai fost pe aici? - Nu, nu,” povestește un localnic.
„Se putea face un cămin de bătrâni, să se facă ceva pentru copii. S-a furat. S-a furat. Dar totuşi ... cu ştirea cuiva. Nu se putea distruge aşa şi să nu vadă nimeni...nici Poliție, nici Primărie, nimic,” este de părere un alt locuitor din zonă.
Şefii Direcţiei de Cultură spun au o soluție pentru salvarea clădirilor de patrimoniu, modificarea legislației. Cine nu îngrijește imobilele corespunzător în urma retrocedării să fie deposedat de bun, iar acesta să fie instituţionalizat și reabilitat din banii statului.