Absolvenții de facultate, dezavantajați la angajare

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Până în 2011, prin contractul colectiv unic la nivel naţional, era reglementată o grilă de salarizare pentru toate unităţile de stat sau private din România. Asta înseamnă adaugarea unui procent din salariul de bază pentru fiecare nivel de studii. Potrivit noii legi, grila de salarizare poate apărea în contractele colective de muncă doar prin negociere.

Din evidenţele Inspectoratului Teritorial de Muncă, sunt înregistrate 310 contracte colective de muncă la nivel de unitate, dar ar trebui să fie 800 şi ceva de contracte.În urma modificării legii dialogului social, cel mai mult au avut de suferit tinerii cu studii superioare, care pot primi acum salariul minim pe economie în timp ce grila de salarizare ar fi putut asigura o remuneraţie de cel puţin două ori mai mare.

După ce a fost votată noua lege, în 2011, confederaţiile naţionale sindicale din România au organizat proteste şi au încercat să negocieze cu autorităţile. Au obţinut doar promisiuni, însă.

Soluţia propusă de liderii de sindicat este modificarea Codului Muncii şi introducerea unui normativ care să oblige introducerea grilei de salarizare în toate contractele colective de muncă.