Studiul, început în 2013, a evaluat supravieţuirea şi răspândirea celor trei specii de sturioni ameninţate cu dispariţia: păstruga, morunul şi nisetrul.
Pentru asta, în Dunăre au fost eliberaţi 200.000 de puieţi marcaţi care, ulterior, au fost monitorizaţi, pentru a se vedea ce se întâmplă cu ei când ajung în Marea Neagră.
Victor Cristea, directorul Departamentului de Acvacultură: "Ceea ce până la momentul respectiv era la nivel de ipoteză acum se ştie exact, că în Marea Neagră, într-un areal identificat clar cu date geografice, acolo ajung pui şi zonele respective trebuiesc protejate".
Cea mai alarmantă concluzie a fost că nisetrul este foarte aproape de dispariţie. 83% din exemplarele pescuite experimental de catre specialişti în toată această perioadă au fost chiar puii lansaţi în cadrul proiectului şi doar 17% au fost peşti sălbatici.
Radu Suciu, cercetător Institutul Naţional Delta Dunării: "Dacă ei sunt aşa de puţini ei nu se mai regăsesc în spaţiul ăsta, nu se mai reproduc, deci noi nu am mai înregistrat nicio reproducere naturală din anul 2003".
Şi speciile de morun şi de păstrugă sunt ameninţate, pentru că toţi sturionii sunt vânaţi pentru icrele negre, o delicatesă care se vinde cu mii de euro pe kilogram.
Tudor Ionescu, expert în cadrul proiectului: "Ghinionul lor, al acestor specii este că produc acest caviar atât de valoros şi practic acesta a fost ghinionul lor, care a dus această specie în pragul extincţiei, pescuitul excesiv să zic aşa. Plus unele, unii factori antropici - poluare, baraje, barajul porţilor de fier".
De lipsa peştilor din Dunăre se plâng şi pescarii, care pun totul pe seama braconajului.
"Nu mai este. Nu mai este. Cu curentul, cu ăsta, braconajul care se face cu toate, cu plase cu monofilament, îi termină" spune un localnic.
"Braconajul e mare, îl pescuieşte cu curent, cu asta şi îl distruge, îl sterilizează. El nu se mai înmulţeşte" declară alt pescar.
În aceste condiţii, specialiştii recomandă prelungirea perioadei de prohibiţie, care expiră anul viitor, cu încă 10 ani.
Radu Suciu, cercetător Institutul Naţional Delta Dunării: "Nu va putea fi luată o asemenea decizie decât prin, de comun acord de către ţările care administrează şi folosesc în comun această resursă naturală. E vorba de Ucraina, de România, de Bulgaria şi de Serbia".
Concluziile acestui studiu realizat de Universitatea "Dunărea de Jos" sunt prezentate în aceste zile la Galaţi de 12 specialişti din România şi din străinătate.
Informaţiile vor ajunge la Comisia Europeană, sub forma unui set de propuneri prin care se va încerca salvarea speciilor de sturioni.
Printre acestea se va cere şi susţinere, prin fonduri europene, a unor programe regulate de populare a Dunării cu sturioni.
reporter: Georgiana Ciurea
operator: Marian Munteanu