Culturile de rapiţă şi grâu, compromise

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Din cele 14.000 de hectare de rapiţă cultivate în judeţul Galaţi, peste 60 la sută au fost afectate de secetă.

Unii fermieri au avut toată cultura compromisă. Este şi cazul lui Doru Gherghi care, în locul rapiţei, va semăna acum coriandru, muştar şi armurariu.

Doru Gherghi, fermier: "Din 320 de hectare pe care le-am semnănat în toamna anului 2014 nu rămânem cu niciun hectar în această primăvară. Lucrările au fost făcute, dar datorită condiţiilor climatice, respectiv secetei, am fost nevoiţi să întoarcem cultura în totalitate".

Fermierii spun că pierderile din câmp sunt enorme şi nu mai pot fi recuperate.

Petre Grigore, preşedinte Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole: "Vă daţi seama că asta presupune cheltuieli. Asta presupune un deficit al fermierului". 

Nu numai culturile de rapiţă sunt afectate. Zeci de fermieri din Bădălan, zona agricolă din apropierea oraşului, se plâng că sute de hectare de grâu vor trebui întoarse în luna aprilie. De vină este un fenomen nemaîntâlnit în zonă: excesul de umiditate.

Oreste Mândru, fermier: "Noi aici suntem înconjuraţi de trei ape. De o parte e Brateşul, de o parte Prutul, de o parte e Dunăre...şi suntem la doi metri sub nivelul zero al apei. Brateşul e la doi metri sub noi şi se infiltrează, se crează o presiune".

Din cauza exesului de apă, fermierii nu pot intra în câmp să facă însămânţările de primăvară.

"Nu se poate lucra solul, nu se poate înfiinţa alte culturi, întârzierea la legume este fatală. Dacă nu semeni la timp în perioada optimă, producţia este mult diminuată" spune fermierul.

Singura soluţie pentru a putea înfiinţa noi culturi, spun fermierii, este eliminarea excesului de apă.

Petre Grigore, preşedinte Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Agricole: "Deja lacul Brateş începe să dea peste stăvilar, deci se impune absolut necesar golirea lui. Golind lacul Brateş, poate ne ajută şi pe noi fermierii".

Acum fermierii din zona Bădălan îşi pun speranţa în ajutorul care ar putea veni de la autorităţile locale .

Reporter: Cornelia Mazilu
Operator: Bogdan Cazacu