În 2012 se stabilise ca lucrările de reabilitare a Castelului de Apă să înceapă în următorul an, însă nu s-a găsit niciun constructor.
La finalul lui 2013, responsabili din primărie lansau aceiaşi promisiune pentru anul 2014.
Iuliana Neagu - director Direcţia Programe Europene Brăila: "Am relansat procedura de achiziţie. În acest moment se află în validare de către Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice".
Municipalitatea consideră că monumentul este o construcţie complexă şi pretenţioasă şi că acesta ar fi motivul pentru care constructorii nu s-au înghesuit la licitaţie.
Aurel Simionescu - primarul municipiului Brăila: "Probabil că profitul pe care-l pot avea este unul mai mic, asumându-şi riscul că se apucă de o clădire cu probleme, cu probleme în sensul că fiind în zona istorică, fiind monument istoric, nu este ca un bloc pe care îl faci".
Castelul din Grădina Mare, înalt de 35 de metri, a fost dat în folosinţă în 1912, pentru a asigura alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din oraşul Brăila.
În timpul comuniştilor bazinul de apă din vârful construcţiei a fost transformat în bar rotativ.
Iar apoi a intrat în posesia unei firme private care nu a reuşit să-l exploateze suficient.
Abia în 2006, după un lung proces a reintrat în posesia primăriei.
"Sus acolo aveai ocazia să vezi toată Brăila. Era extraordinar. Ca să prinzi o masă era fantastic de greu. Ţin minte că se stătea pe scara exterioară la rând, cupluri, tineri care aşteptau să meargă sus să vadă panorama oraşului" spune un brăilean.
"Ştiu doar că era o cupolă care se învârtea după soare, atât din ce-am auzit şi eu. Dacă s-ar reamenaja, ar fi o chestie interesantă să vedem şi noi cei mai mici, care nu am apucat lucrul acesta. Ar fi interesant" declară alt localnic.
Pentru că proiectele cu finanţare europeană nu permit desfăşurarea de activităţi comerciale, celebrul bar rotativ nu va mai exista.
Valoarea totală a proiectului de reabilitare a castelului este de aproape şapte milioane de lei, bani din finanţare europeană nerambursabilă, iar contribuţia de la bugetul local este de doar 2% din valoarea investiţiei.
Proiectul are finanţare europeană până la finalul anului 2015, lucrările efectuate după această dată vor fi suportate de la bugetul local.
Dacă se va găsi un constructor, la finalul lucrărilor, Castelul de Apă ar trebui să devină un centru cultural şi ştiinţific care va găzdui săli de de expoziţie şi un muzeu al apei la etajele inferioare şi un observator astronomic în cupolă.
Reporter: Iuliana Chitic
Operator: Liviu Hagiu
Editor web: Dana Costache