În România există o lege care permite reintegrarea copiilor abandonaţi în casa părintească dacă sunt respectate anumite condiţii. Dar acest proces este lung, anevoios şi de cele mai multe ori traumatizant pentru cei mici. După ce au crescut lângă asistenţii maternali, unii copii sunt trimişi înapoi la părinţii biologici, oameni pe care, în unele cazuri, nu i-au văzut niciodată în viaţă.
Nicuşor are 9 ani şi anul trecut a revenit în familie după ce opt ani a stat în grija asistenţilor maternali. A iubit-o foarte mult pe cea care l-a crescut şi încă suferă după despărţire. Nu prea ştie ce înseamnă cu adevărat acasă.
“El s-a născut în noiembrie. N-am avut posibilitate să-l cresc, n-am avut lemne, n-am avut nimic", a povestit Miţa Duran.
Doina Budiseacă îl creşte pe Emil de când avea două luni. Cu lacrimi în ochii, spune că nu ar renunţa la el sub nicio formă. Dar legea poate să o oblige. Dacă familia îl cere, copilul trebuie să ajungă din nou la rudele de sânge.
"Iubesc foarte mult copiii, indiferent că sunt ai mei sau ai altcuiva", a spus Doina Budiseacă, asistent maternal.
Legea permite celor care şi-au lăsat copiii în grija statului să-i redobândească. Procesul este unul de durată şi implică o anchetă socială şi multe şedinţe de relaţionare între familie şi copil. Şedinţele sunt mediate de asistenţii sociali şi de psihologi. Cel mai important pentru toţi este binele copilului.
"Noi nu suntem părinţii lor, să mergem la întâlnirea cu părinţii lor, să-i facem să înţeleagă că locul lor este în familie", a spus Gheorghiţa Oprea, asistent maternal.
"Ei nu mai regăsesc acel substrat afectiv atât de puternic şi lucrul acesta se regăseşte ulterior în felul în care se comportă în nivelul lor de integrare în şcoală, în grupurile de prieteni", a precizat Mirela Isuf, psiholog.
După reintegrarea în familie, procedura implică alte şase luni de monitorizare de către Centrul de Consiliere şi Sprijinire al Direcţiei de Protecţie a Copilului, după care copiii sunt lăsaţi în grija absolută a părinţilor.
"Procedura de relaţionare poate fi prelungită, atât timp cât este necesar. În funcţie de cum evoluează relaţia”, a spus Maria Dumbravă, reprezentant al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj.
În Dolj, 41 de copii au fost reintegraţi în familiile care iniţial au renunţat la dreptul de a fi părinte. Alte câteva sute sunt în procedura de reintegrare şi aşteaptă să ajungă din nou acasă, acea casă care nu a putut să îi primească la un moment dat.