Bisericuţa lui Horea din Albac poate fi vizitată la Olăneşti. A ajuns acolo după ce a fost ridicată de trei ori din temelie. Prima dată, în urmă cu mai bine de o sută de ani, a fost mutată în Argeş, pe moşia Brătienilor, pentru a scăpa de opresiunile austro ungare. După câteva decenii a fost mutată în Vâlcea, la iniţiativa Patriarhului Iustinian. A devenit primul monument istoric din România salvat de la distrugere.
Biserica salvată de la demolare de două ori are o poveste impresionantă. A fost construită iniţial în Munţii Abrudului, la izvoarele Arieşului, de către meşterii ţărani din satul Albac, din Alba. În 1907 a fost cumpărată de Ion I. C. Brătianu, demontată de meşterul Nicolae din Sohodol şi transportată, cu săniile, până la Turda şi apoi, cu trenul, la Ştefăneşti, în Argeş.
"Pentru a adormi vigilenţa autorităţilor austro-ungare, ministrul Brătianu a declarat în documente că acelea sunt lemne de foc şi aşa a putut să le aducă din Ardealul aflat sub stăpănire străină la acea vreme, în Regat", a spus Florin Epure, directorul executiv al Direcţiei de Cultură Vâlcea.
La mijlocul secolului trecut, in plin regim comunist, biserica ajunsese o ruina. Patriarhul Iustinian a vazut-o si a cerut strămutarea bisericii în staţiunea Băile Olăneşti. Preoţii care slujesc spun că este o minune cum a răzbit din mâinile asupritorilor. Îşi amintesc de asemenea că în urmă cu 3 ani, la hramul bisericii, vremea s-a schimbat brusc când ierarhul locului, ÎPF Gherasim a apărut în mijlocul oamenilor.
"Dintr-o dată ploaia şi timpul urât s-a oprit, soarele a răsărit, a fost vreme frumoasă şi hramul şi prăznuirea bisericii s-au pterecut în condiţiile cele mai bune", a povestit Valentin Nicolae Vişan, preot Biserica Sf. Pantelimon.
Biserica, în formă de corabie, este aşezată pe tălpi masive de stejar şi are la temelie bolovani de râu. Îmbinările grinzilor s-au făcut după coduri străvechi, care sunt vizibile şi acum, încrustate în lemn. Astăzi, veghează pe colinele Olăneştiului în singurul loc unde nu s-au construit hoteluri şi pensiuni.
Turiştii îi ştiu povestea şi vin din toate colţurile ţării pentru a-şi găsi liniştea aici.
Pribegia bisericuţei pe moşia Brătienilor şi apoi în staţiunea Băile Olăneşti este considerată una dintre primele iniţiative de salvare a unui monument de patrimoniu din România. Octavian Goga a fost impresionat de bisericuţă şi i-a dedicat un poem al cărui text se poate citi şi astăzi pe inscripţia de la intrarea în sfântul lăcaş.