100 de morminte medievale au fost descoperite la cetatea istorică de la Capidava. Împreună, ele alcătuiesc una dintre cele mai mari necropole bizantine scoase la suprafaţă, vreodată, în România. În locul în care au fost descoperite mormintele, se va construi un centru de informare turistică şi o parcare.
"Găsim aceste morminte cu orientare total diferită de cele obişnuite ale populaţiei de aici, creştine, din Capidava. Păgâne? Sau în curs de creştinare", a spus un arheolog.
Din primele investigaţii, este vorba de o necropolă bizantină, veche de peste zece secole.
Cătălin Dobrinescu, arheolog: "Sunt din perioada secolelor X-XI, perioada în care bizantinii revin pe Dunăre."
Tiberiu Potârniche, muzeograf: Este impresionantă densitatea complexelor care au fost identificate, practic avem informaţii cu privire la teritoriu şi la amenajarea terenului în perioada respectivă
Mulţi dintre cei îngropaţi în afara zidurilor cetăţii au avut parte de o moarte violentă, spun antropologii, perioada medievală fiind presărată cu multe războaie, conflicte. Rămăşiţele vor fi analizate în Cluj, dar şi în străinătate.
Beatrice Kelemen, antropolog: Vor urma ulterior analizele genetice care arată structura genetică, este o zonă în care mişcările populaţionale au fost intense în perioada medievală, despre care se cunoaşte puţin şi urmează să facem un studiu complet.
În momentul de faţă, se lucrează non stop la Capidava, pentru terminarea unui proiect european care va consolida cetatea, dar va duce şi la realizarea unui muzeu la faţa locului.
Ioan Carol Opriş, şef de şantier: E, probabil, cea mai mare restaurare făcută pe un monument antic dobrogean, din 1977 încoace, de la marile restaurări făcute la Histria şi la Tropaeum Traiani.
Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: Mare parte din morminte au fost deja acoperite de şantierul centrului de informare turistică de la cetatea Capidava.
78 de milioane de lei costă lucrările care vor revitaliza cetatea Capidava, iar fondurile vin de la Uniunea Europeană.
reporter: Paul Greavu
operator: Cătălin Vârban