Port roman scos la lumină, la Capidava. După 1.800 de ani, edificiul se află într-o stare foarte bună
Situl arheologic de la Capidava se dovedește a fi o adevărată comoară pentru istroici. Acesata e cheul portului, lung de 55 de metri. Construcţia de pe malul Dunării este unul dintre punctele de referință pentru flota romană, care în urmă cu 1800 de ani era cea mai puternică de pe glob.
Cătălin Dobrinescu, arheolog: Portul se pare că a fost construit încă din perioada romană timpurie, probabil în cursul secolului 2 şi a avut o utilizare largă până la sfârşitul secolului VI. Este construit şi prins în stânca naturală care a fost cioplită de romani şi care îi dă trăinicie practic acestui mol.
Ioan Carol Opriş, coordonatorul proiectului de restaurare: Îndeplineşte fără îndoială acest criteriu de unicitate, un ansamblu portuar simplu, nu trebuie să vă imaginaţi un port, după modelul porturilor maritime cu radă, ci pur şi simplu un chei de acostare pentru vasele militare sau cu scopuri comerciale care circulau pe Dunăre.
Unicitatea îi este conferită de strucură: acolo s-a folosit foarte multă piatră din carierele din zonă şi cărămidă, care să absoarbă umezeala. Este singurul astfel de port care nu s-a degradat complet în ultimii 1800 de ani, pentru că zona în care a fost ridicat este protejată de calamităţi. Acest detaliu important i-a uimit chiar și pe membrii Academiei Române.
Alexandru Vulpe, istoric, membru al Academiei Române: Eu sunt foarte impresionat, am mai fost acum exact 20 de ani în urmă şi pur şi simplu văd ceva nou.
Răzvan Theodorescu, istoric, membru al Academiei Române: Sunt absolut încântat că am venit la Capidava, aici va fi de acum, în Dobrogea un centru de referinţă, ceea ce nu era.
Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: Trei porturi romane au fost descoperite de-a lungul vremii pe cursul Dunării: la Cernavodă, la Iscaccea şi cel de aici, de la Capidava. Pentru a conserva cât mai bine acest vestigiu, lucrările de consilidare deja au început.
În situl de la Capidava au mai fost scoase la lumină 100 de morminte antice şi turnurile de apărare ale castrului roman. Descoperirea a fost posibilă deoarece se restaureză cetatea, iar în imediata apropiere va fi ridicat un centru infoturistic. Pentru a duce la capăt proiectul a fost nevoie de o descărcare arheologică.
Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa: Sperăm că la terminarea lui va fi o restaurare excelentă, pentru că de ani de zile nu se mai făcuseră resturări de mare anvergură în Dobrogea.
Proiectul are o valoare de 74 de milioane de lei, bani veniţi din fonduri europene.
reporter: Paul Greavu
operator: Cătălin Vârban
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
