Anagajatorii constănțeni recunosc că își asumă un riscul de a fi prinşi de organele de control cu o situaţie destul de gravă atunci când adoptă această variantă de semilegaliate. Dar o văd ca pe unică soluție pentru a putea supraviețui. Aceștia susțin că sunt sufocați de contribuțiile pe care le au de plătit precum și de noile majorări ale salariului minim pe economie.
Iulia Constantin, consultant fiscal: "Deşi folosim oamenii la opt ore, suntem forţaţi ca să putem face cheltuielilor să încheim contratce mai mici".
Inspectorii de muncă sunt de prere că unul dintre motivele pentru care ar exista mai multe contracte tip "part time" este legat de faptul că mulți angajatori au activități sezoniere.
În acealași timp, specialiștii spun că acest fenomen a luat amploare în 2011 când a apărut legea dialogului social, iar negocierile în ce priveşte timpul de lucru şi salariu au fost eliminate.
Odată cu apariţia formei de muncă la gri, semilegală, inspectorii apreciază că şi taxele către bugetul de stat ar fi scăzut cu aproximativ 20%.
Tiberiu Pleșu, adjunct ITM Constanta: "Din sesizările pe care le aveam la nivelul ITM in care unii sesizeaza ca au contracte de munca pe 2,4 6 ore dar în schimb lucreaza mai mult".
Pârghiile de control ale inspectorilor de muncă sunt însă limitate, susţin aceştia. La rândul lor, reprezentanţii patronatelor spun că şi suprafiscalizarea a avut o consecinţă asupra mediului de afaceri.
Iulian Gropoşilă preşedintele PIMM Constanţa: "Avem de a face cu o economie în cădere în continuare, o economie ostilă".
Chiar şi în aceste condiţii, unii constănţenii spun că nu ar accpeta să lucreze la gri.
Specialiştii în domeniu sunt de părere că munca la gri a luat amploare odată cu desfiinţarea contractelor colective la nivel naţional şi odată cu modificarea codului municii.
Reporter: Marieta Iorga
Operator: Mihai Ciobanu
editor web: Anca Medrea