Fortăreaţa de la Cernavodă. Centrala Nucleară,"întărită" cu 60 de milioane de dolari

Data publicării:
centrala cernavoda

Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă a devenit cel mai bine păzit obiectiv din judeţ. Aproximativ 60 de milioane de dolari au fost investiţi pentru securizarea centralei după evenimentele din Japonia.

Ionel Bucur, director CNE Cernavodă: "Avem măsuri pe care le luăm, dar nu sunt vizibile. Aşa că, n-o să vedeţi pe nimeni aici alergând cu puşti, cu mitraliere, nimic. N-o să aveţi astfel de situaţii".

Ministrul Economiei spune că vrea să ştie care este nivelul securităţii acestui obiectiv. În acelaşi timp, crede că trebuie găsite soluţii privind depozitarea, pe termen lung, a deşeurilor rezultate. El are însă şi alte planuri.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie: "Doresc să mă implic în dialogul cu colegii de la Ministerul de Finanţe dar şi, dacă va fi nevoie, cu colegii de la Autoritatea de Reglementare în Energie pentru că şi vă dau un singur exemplu: la taxa de 1,5% pe clădiri, în normele de aplicare, nu putem să considerăm valoarea reactorului ca fiind parte din valoarea clădirii".

Dacă acest lucru se va întâmpla, costul de producţie pe megawat va creşte cu aproape 10 lei. Automat, consumatorii vor plăti facturi mult mai mari. În ceea ce priveşte o posibilă ameninţare din partea Rusiei potrivit căreia s-ar stopa exporturile de gaze, ministrul delegat pentru Energie a subliniat că nu există motive de îngrijorare.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie:  "În momentul de faţă, România produce mai mult gaz decât consumă. Suntem în perioada de stocare, în perioada în care stocăm. Nu ne dorim spă existe o problemă în furnizarea gazului dinspre Federaţia Rusă spre Ucraina, sau spre Europa. Cred că ar pierde toţi actorii într-o astfel de situaţie".

Potrivit Administraţiei americane pentru informaţie în domeniul energiei, România are rezerve de gaze de şist de peste 1.400 de miliarde de metri cubi, ceea ce ne-ar asigura independenţa energetică pentru un secol, la un consum anual de 14 miliarde de metri cubi.

Mai mult, calculele de acum arată că România ar economisi în această perioadă peste 550 de miliarde de dolari.

reporter: Oana Manoilă
operator: Cristian Caciauna

editor web: Anca Medrea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri