Pentru ca baza de date să existe, agenţiile care se ocupă de asigurări ar trebui să îşi facă public întregul portofoliu. În acest condiţii, clienţii, cu toate datele lor, dar şi tarifele practicate pentru diverse servicii rămân la vedere, aşa că nicio firmă de asigurări nu are vreun interes să se expuna riscului de a rămâne fără clienţi. În lipsa bazei de date, hoţul neprins rămâne negustor cinstit.
Florin Lăzăroaia, şeful biroului Juridic din cadrul SPIT Constanţa spune că„ există cadrul legal să aplicăm amenzi încă din anul 2012, din luna august, dar, până în prezent, nu s-au aplicat pentru că nu deţinem suficiente informaţii pentru a aplica aceste contravenţii“.
În plus, Legea 260 nu prevede amenzi nici pentru persoanele care au încheiate doar poliţe facultative, ceea ce face şi mai greoaie crearea bazei de date necesare.
„Toate firmele de asigurări ar trebui să fie dispuse să-şi puină la comun portofoliile pentru asigurarea de clădiri. În felul acesta ar exista o bază de date şi o urmărire corectă a tuturor celor care au o poliţă de asigurări de orice natură“, a mai precizat reprezentantul SPIT.
Poliţa obligatorie de asigurare a locuinţei este aproape inutilă, cel puţin în ceea ce priveşte municipiul Constanţa, şi asta pentru că, dacă, din cauza ploilor torenţiale, ne plouă în casă, pagubele nu sunt acoperite.
Cu toate acestea, oamenii s-au conformat şi spun că nu se ştie niciodată când vor avea nevoie de asigurare.
Costul asigurării obligatorii ajunge la 20 de euro însă oamenii ajung să achite mult mai mult din cauza agenţilor de asigurări care adaugă şi asigurarea pe bunuri. Banii colectaţi pentru acest tip de asigurări merg la fondul de asigurare contradezastrelor şi numai 20 de procente din suma strânsă intră în contul firmelor de asigurări.