Are balta peşte. 120 de tone de şalău vor putea fi pescuite din Razim

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Saltele, aşa cum le numesc experţii, sunt făcute din nuiele felxibile de răchită, sub formă de cadre. Ele imită întocmai mediul natural, zonele preferate de şalău pentru depunerea icrelor.

Din aceste cuiburi, peste trei ani, vor ieşi în jur de 80.000 de peşti din specia şalău, adică peste 120 de tone de peşte vor ajunge în magazine, valoarea depăşind 2 milioane de lei.

Ştefan Cocia, inginer piscicultor: "Am amplasat nişte ţarcuri din plasă foarte deasă. Aceste ţarcuri au rolul de a împiedica pătrunderea, în momentul în care ajung acolo, a dăunătorilor: peştişor, ştiu eu, insecte care deteriorează calitate sau consumă chiar alevinii care vor ieşi din icre

Roman Isacov, fost pescar, lucrează de 10 ani la Baza de Cercetare Piscicolă de la Enisala. A renunţat la pescuit pentru că aici a găsit un loc e de muncă stabil dar şi pentru că a înţeles că balta poate rămâne fara peşte dacă se pescuieşte excesiv.

Roman Isacov, fost pescar: "Se face o treabă frumoasă că se repopulează Rezemul. Dacă nu avem grijă de Razem, o să dispară peştii."

Iar populaţia de şalău scade an de an, spune Simion Lucian, guvernatorul Deltei Dunării: "Se înregistrează, anual, nu într-un procent îngrijorător, dar acest procent se adună undeva până în 5%"

Victor Maxim este un fost pescar care a luat drumul străinăţii pentru că nu a putut să trăiască doar din vănzarea şalăului. Avea un profit anual de circa 2.000 de euro, dar datoriile şi investiţia în logistică depăşeau jumătate din sumă.

Victor Maxim, fost pescar: "Nu se merită să investeşti, fiind că investiţia este foarte mare la pescuit. Adică? Ce vă trebuie? Păi, ne trebuie barcă, motor, vârşe, sau nu ştiu cum îi zice. Noi le spunem vintile şi sunt foarte costisitoare."

Administraţia Biosferei Deltei Dunării a cheltuit 150.000 de lei pentru repopularea cu peşte a lacului.

reporter: Oana Manoilă
operator; Alexandru Brînzaru