Terenurile retrocedabile, greu de găsit 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Aflată la 17 kilometri de Cluj-Napoca, comuna Gilău are mai puţin de 2.000 de metri pătraţi ce ar putea să fie retrocedaţi şi cu toate acestea, este obligată să cheltuie o jumătate de milion de lei pentru a realiza inventarierea cerută la nivel naţional.

"Primăria Gilău foarte, foarte puţin teren mai are disponibil, deci nu ştim cum am putea rezolva. Știu că trebuie să cheltuim o jumătate de miliard de lei vechi, dar care va fi rezultatul, nu pot să îmi dau seama. Nişte bani aruncaţi şi fără efect", a declarat Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău.

Nu a fost uşor pentru primar nici să găsească un specialist autorizat, care să se ocupe de măsurătorile din teren.

"Se merge de la patru la şase euro. O cerut şase şi eu i-am zis patru şi a acceptat. Noi la primărie suntem jumătate din câţi am avea dreptul şi avem o singură persoană la registrul agricol", a mai spus primarul Dumitru Sfârlea.

În timp ce primarii se plâng de lipsa de resurse, autorităţile avertizează că toate inventarierile trebuie depuse până în luna mai şi asta după ce termenul iniţial a fost deja prelungit cu aproape şase luni.

"La nivelul judeţului Cluj, suntem cu 74% din partea de inventariere efectuată, respectiv 60 de unităţi administrative teritoriale, care au finalizat acest proces. Fiecare primărie trebuie să îşi drămuiască bănuţii aşa cum crede, dar cert este că este o obligaţie stabilită prin lege şi nu există cale de întoarcere în această privinţă", a declarat subprefectul Mihnea Iuoraş.

În judeţul Cluj, există încă 21 de primării care trebuie să-şi facă inventarul terenurilor retrocedabile.