Omul de Neanderthal, în Peştera Vârtop

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Este vorba despre o amprentă pietrificată, care s-a dovedit că aparţine unei forme umane care trăia în urmă cu 63.000 de ani. Obiectul de tezaur speologic a fost descoperit în sala Paşilor din peştera Vârtop de către o echipă de cercetători.

Deşi urma a fost descoperită în anii '70, abia de curând a putut fi datată. Specialiştii au făcut tomografia rocii în care s-a întipărit urma şi au stabilit astfel stratul şi perioada în care s-a format aceasta.

Preşedintele Asociaţiei Sfinx Gârda, Christian Ciubotărescu, spune că "la acea perioadă homo sapiens, respectiv specia noastră nu exista decât în Africa şi această urmă este deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific".

Cercetătorul Bogdan Onac de la Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca precizează că aceasta "este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct şi printre singurele de acest fel cunoscute în lume".

Urma are 22 cm lungime şi 10,6 cm lăţime, iar degetul mare este depărtat de celelalte. Din acest motiv se presupune că aparţine unei forme umane, nu mai înalte de 1,46 m, care putea prinde obiecte cu piciorul, aşa cum fac maimuţele.

Urma de la Vârtop este cea mai veche amprentă de picior de om de neanderthal din lume.