Aceștia cred că, înainte de a-şi finaliza strategia, Clujul ar trebuie "să fure" din experienţa oraşelor din Franţa şi Spania, care au câştigat acest titlu în trecut.
"Marsilia era doar un exemplu. În general, oraşele care au devenit capitale culturale au investit enorm în infrastructură. S-au realizat noi sedii pentru instituţii de cultură, pentru activităţi culturale. La Cluj sunt probleme majore cu infrastructura şi sunt multe sedii de cultură a căror sediu este periclitat. Este şi cazul Muzeului de Artă şi este Muzeul Farmaciei", susține Călin Stegereanu, directorul Muzeului de Artă.
Strategia Clujului trebuie finalizată până la sfârşitul lunii ianuarie. Aceasta trebuie să cuprindă atât planuri de viitor, cât şi o analiză a punctelor slabe ale oraşului, precum infrastructura.
"E adevărat că în abordarea generală nu sunt atât pe a construi spaţii noi, complet noi. Dar acolo unde sunt necesare, în cazul celor care şi-au pierdut spaţii ori nu le-au avut în ultimii ani, dar în primul rând pentru a valorifica spaţiile care există în oraş, de exemplu, clădiri vechi", spune Rariţa Zbranca, expert cultural la Asociaţia "Cluj Capitală Europeană".
Câştigătorul titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 va fi anunţat peste 3 ani.