"Nici pe stradă nu e peste tot rampă. În clădiri, e dezastru de intrat. Sunt foarte puţine în care se poate intra. Eu am un cărucior mai mare, nu e de ultimă generaţie", spune Ioana Badiu, care se deplasează doar cu ajutorul căruciorului, încă din copilărie. Clujeanca spune că este dificil să ducă o viaţă normală, în condiţiile în care nu îi este asigurat nici măcar accesul spre unele instituţii.
De exemplu, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, nu există o rampă de acces pentru persoanele cu handicap. Reprezentanţii Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului susţin că, în această perioadă, catedrala se află în lucrări de reabilitare şi că, în următorii ani, va fi achiziţionată o rampă specială pentru persoanele cu handicap.
Până atunci, de astfel de probleme se lovesc zilnic nu numai persoanele cu handicap motor, ci şi bătrânii sau mamele care îşi duc copiii în cărucioare.
"80% dintre aceste clădiri, mă refer la accesibilitatea arhitecturală, nu sunt accesibile persoanelor cu handicap aflate în cărucior şi nu numai, pentru că este vorba şi despre bătrâni, dar şi despre mămici cu cărucioare, care au nevoie să intre în instituţiile publice", spune Doina Tudorică, preşedintele Asociaţiei pentru Protejarea şi Ajutorarea Persoanelor cu Handicap Motor din Cluj .
În Asociaţia pentru Persoanele cu Handicap Motor din Cluj-Napoca sunt înscrise circa 450 de persoane. Amplasarea rampelor de acces în instituţiile publice este obligatorie de mai bine de 15 ani.