Vor mai multe şcoli profesionale
Marius Ţăru a terminat şcoala profesională în vara anului trecut. Face parte din a doua generaţie de absolvenţi ai Şcolii Profesionale Kronstadt. Acum este angajat cu acte în regulă şi are o mulţime de beneficii.
"Transportul e asigurat, e gratis. Bonurile de masă, subvenţia la cantină, primele. Îmi continui şi studiile la seral, după aceea poate pot să dau la facultate", Marius Ţăru, absolvent.
Am un avantaj deoarece după ce termin pot să ma angajez şi să continui şi studiile, Alberto Stanciu.
Peste 500 de tineri din judeţul Braşov sunt în acest moment elevi ai unei şcoli profesionale iar cererea continuă să crească aşa că angajatorii cer Ministerului Educaţiei să-i sprijine pentru că au nevoie de forţă de muncă pregătită.
"Ucenicii să devină sudori şi să punem accentul mai mult pe practică. În jur de 750 de ore numai de practică, un elev sudează în continuu, este un cost cam la 2500 de euro", Guillaume Leurent, directorul unei companii franceze.
"Aproximativ 20 000 de elevi termină aceste licee profesionale ceea ce e cu totul insuficient pentru companiile străine sau româneşti care doresc să angajeze", Adriana Record, director executiv CCIF.
Ca să vină în sprijinul investitorilor străini Ministerul Educaţiei a conceput un proiect legislativ care a fost lansat în dezbatere publică.
"Vrem să mărim până la 20 de ani această bursă profesională, inclusiv, acum parţial se face decontarea transportului, vrem să facem total dacă se poate, o masă caldă. Asta nu depinde numai de noi, ştiţi că avem Ministerul Finanţelor, un buget şi la un moment dat probabil că se va putea. Ne-am dori cât mai curând", Dragoş Cosma, inspector general pentru învăţământul profesional.
Angajatorii se plâng că nu au fost consultaţi atunci când a fost conceput proiectul de lege, iar acum au găsit multe lacune.
"Absolvenţii liceelor tehnologice care, fără nimic negativ, nu pot lucra într-o fabrică pentru că nu au calificarea necesară, sunt calificaţi superior faţă de cei care termină o şcoală profesională. În clipa de faţă profesorii învaţă din manuale limba engleză sau germană şi încearcă fiecare pe cont propriu, noapte acasă, să-şi aducă nivelul de certificare", Alexandru Blemovici, directorul unei companii multinaţionale.
"Dacă sistemul s-ar dezvolta şi ar avea mai multă stabilitate, într-adevăr am putea atrage mai mulţi investitori", Anca Hociotă, expert formare profesională, Camera de Comerţ şi Industrie româno-germană.
Statisticile arată că în urmă cu 20 de ani, în România, erau aproape 300.000 de elevi la şcolile profesionale, în timp ce în 2012 erau doar 20.000.
Reporter: Mirela Placu / Operator: Alexandru Apetroae
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
