Tuneluri pentru animale
Coridoarele sau tunelurile ar urma să fie construite odată cu şoselele sau autostrăzile. Astfel că noile drumuri de mare viteză din ţară vor avea şi zone special amenajate ca animalele şi păsările să se poată deplasa de pe o parte pe alta a pădurii. Pentru asta, specialiştii au început deja să studieze care ar fi aceste zone.
"Vegetaţia sau relieful sunt doar câţiva dintre factorii care le determină pe animale să se deplaseze cu precădere doar în anumite zone. Astfel că, după studiile specialiştilor, o posibilă zonă unde animalele sălbatice ar avea nevoie de fie de pasaj, fie de tunel ar fi chiar în această zonă, între Buşteni şi Predeal", relatează Mirela Palcu - reporter Digi24 Braşov.
Până anul viitor, proiectul va trebui să fie finalizat. Dar pentru a vedea exact unde trebuie proiectate traseele de traversare trebuie studiat îndeaproape stilul de viaţă al animalelor. În total, şapte categorii de specii de animale vor fi analizate.
"Aceste coridoare pe termen lung asigură conservarea biodiversităţii. Practic asigurând conectivitatea între populaţii, asiguri conservarea pe termen lung a acesteia. Experţii noştri care sunt în număr de 65, vor face deplasări în teren şi vor vedea dacă animalele respective sunt în zonă şi dacă practic se poate utiliza coridorul respectiv", spune Ancuţa Fedorca - asistent manager de proiect.
Este primul proiect din Europa care trasează întâi zonele pe unde se deplasează animalele sălbatice şi apoi proiectează infrastructura rutieră. Aceste trasee sunt însă necesare pentru că numărul accidentelor în care sunt implicate animale sălbatice este foarte mare. Anul trecut, spre exemplu, patru urşi au fost loviţi mortal pe şoselele din judeţul Braşov.
"Există anumite zone în judeţul Braşov predispuse la accidente în care sunt implicate animale sălbatice. Am avut două cazuri anul acesta. Un urs în zona Făgăraş şi unul în Predeal", spune Adrian Aldea - purtător de cuvânt Garda de Mediu, Braşov.
"Noi trebuie să respectăm directiva "habitate" care este şi lege naţională şi suntem obligaţi să asigurăm conservarea speciilor de interes european, dar nu numai. Şi prin măsurile de păstrare a conectivităţii practic ne aducem un aport deosebit tocmai în sensul conservării speciilor de plante şi animale. În momentul în care infrastructura se va dezvolta după un astfel de proiect în mod normal trebuie să ţină cont de rezultatele cercetărilor", spune Ovidiu Ionescu - director ICAS, Braşov
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Proiectul este realizat de specialişti de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Bucureşti, de la Institutul de Cercetări Silvice şi trei ONG-uri. Valoarea lui se depăşeşte un milion de euro, bani europeni.
Reporter: Mirela Palcu
Operator: Mihai Stan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
