După un an de zile petrecut în laboratoarele Facultăţii de Alimentaţie şi Turism, Valentin Georgescu a reuşit să obţină câteva produse care sunt mai bune ca mierea şi siropul de arţar. Toate, obţinute din frunzele, scoarţa şi seva mesteacănului, arbore care în prezent nu este deloc valorificat în România.
"În ţările nordice are influenţă mult mai mare, este folosit ca diuretic, un diuretic foarte bun neafectând mucoasa intestinală, este indicat în litiaza urinară, este folosit în curele de detoxifiere, împotriva celulitei", spune Valentin Georgescu.
Andreea Solovăstru a fabricat două produse tradiţionale din zona Bran, un caşcaval afumat şi jintiţă sau băutura ciobanilor.
"Este obţinut din zerul de la caş, se fierbe şi se amestecă cu urda rezultată", a precizat Andreea Solovăstru.
Un alt produs invovativ în industria alimentară este peştele procesat prin metoda de sărare umedă. Dacă în mod normal procesul de sărare al peştelui durează între 3 şi 13 zile, studenţii au reuşit să facă acest procedeu în doar o oră şi jumătate.
"Am încercat să utilizăm doar materii prime cu origine cunoscută, fără să folosim nici un fel de aditivi alimentari şi să le valorificăm printr-o procesare cât mai scăzută", a spus Cristina Canja - şef lucrări licenţă Facultatea de Alimentaţie şi Turism Braşov
Tot ce le mai rămâne acum studenţilor este să găsească sprijin financiar pentru ca produsele create să ajungă pe piaţă.