Nu mai cultivă sfeclă de zahăr

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Procesatorii din Sânmartin au fost anunţaţi, în luna ianuarie, că fabricile nu le vor mai cumpăra sfecla.

"S-a restrâns un pic piaţa de desfacere, a scăzut preţul preţul, şi fabricile îşi reglează situaţia financiară pe pierderea nostră. Pur şi simplu ne-au lăsat pe afară, numai din vorbe, pentru că, practic, în scris, nu am primit absolut nimic", a spus Vicenţiu Keresztes - cultivator.

Anul trecut, în Harghita au fost cultivate cu sfeclă 244 de hectare de teren. Cei mai mulţi cultivatori, aproape 230, veneau din Cristurul Secuiesc, localitate aflată mai aproape de fabrica de zahăr de la Luduş.

"Din păcate, în apropierea noastră nu există fabrică de zahăr. Bodul e la 100 şi ceva de km faţă de cultivatorii noştri şi Luduşul la 190 de km", a declarat Török Eugen - director executiv Direcţia Agricolă Harghita. 

Dintre toţi cultivatorii din zonă, doar o persoană a mai cultivat sfeclă anul acesta. Omul are contracte cu fabricile de zahăr dinainte de '90. În anii buni primea 42 de euro pe tona de sfeclă, acum primeşte doar 26 de euro pe tonă.

"O concurenţă neloială, un fel de război economic pentru care nu am fost nici pregătiţi, nici înzestraţi, nici înarmaţi. Putem să producem orice, dar nu avem piaţă pentru nimic", a declarat Varga-Nagy László - preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Harghita.

Criza se simte, însă, şi pe piaţa cartofului.

"Din cauza costurilor mari şi a rentabilităţii. La cartofi, volumul de muncă este mult prea mare, dacă se întârzie cu recoltatul încep pierderile şi atunci nu prea are sens", spune György Josef - cultivator.

În medie, costurile anuale pentru un singur hectar de teren cultivat cu cartofi se ridică până la 20.000 de lei, în condiţiile în care un hectar cultivat cu sfeclă de zahăr presupune costuri de aproximativ 5.000 de lei.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Mihai Stan