Din Ploiești nu e drum mai lung de jumătate de ceas, cu mașina, până la situl arheologic Mălăiești. În zonă există urmele unei fortificații din lemn și pământ, de 27 de mii de metri pătrați și ale unei băi romane construite în afara castrului, între anii 101 și 106.
Turiștii care ajung la Mălăiești pot vedea pe viu urmele unui complex cu spațiu util de 400 de metri pătrați, cu podea și ziduri încălzite printr-un sistem ingenios, cu aer cald de la un cuptor exterior. Cercetarea sistematică a sitului arheologic a început în 1954. Specialiștii au început în 2012 să dezgroape, centimetru cu centimetru, zidurile băilor romane. Cercetarea arheologică se încheie în această lună și a furnizat informații istorice de mare importanță, legate de viața trupelor auxiliare romane staționate acolo în secolul II.
"Odată dezgropate, zidurile băilor romane sunt expuse intemperiilor și orice iarnă în plus înseamnă un pericol din ce în ce mai mare de surpare. Până când problemele administrative de aici vor fi rezolvate, singura soluție găsită de specialiști a fost folosirea unei membrane geotextile, care să ferească zidurile de îngheț și dezgheț", realtează Claudiu Loghin, reporter Digi24 Braşov.
În 1976, un proiect de infrastructură a fost considerat de autorități mai important decât istoria locului: o magistrală de apă, de un metru diametru, a fost îngropată fix prin mijlocul băilor romane, pe traseul dintre lacul Măneciu și municipiul Ploiești. În zilele noastre, autoritățile nu par să dea mai mare importanță acestei frânturi de istorie. Nici primăria comunei de lângă sit și nici Ministerul Culturii nu pot investi bani publici în salvarea zidurilor, pentru că terenul sitului arheologic este încă în proprietate privată. Proprietarii vor să-și vândă terenurile sau să primească altele în schimb, primăria a început demersurile, dar procedura s-a blocat la Consiliul Județean.
"Să ne dea în loc, să ne dea în schimb", spune un localnic.
"Vreau să-l vând, fiindcă n-are cine să mi-l muncească, noi suntem bătrâni - și eu și moșul, copiii sunt plecați la oraș", spune o localnică.
Din cei șapte proprietari de teren, doi urmează să facă schimb, iar ceilalți așteaptă negocierea prețului de expropriere. Sunt mai bine de zece luni de când Primăria a depus actele la Consiliul Județean, pentru începerea procedurii de expropriere.
"De atunci până acum nu s-a întâmplat absolut nimic. Din ce știu eu, totdeauna s-a mai ceurt o hârtiuță, mai adu, primare, o hârtie, mai fă un plan în Stereo 70, vezi mai vorbește cu oamenii", spune Valeriu State, primarul localităţii Dumbrăvești.
"Zidurile se degradează din ce în ce mai accentuat. Dacă în primii doi ani aceste lucruri puteau fi monitorizate cu ușurință la nivelul bazinului în momentul în care apar fisurile în tencuieli, în pavimente, acestea se degradează să spunem exponențial", spune Ovidiu Țentea, cercetător Muzeul Național de Istorie.
"Am neglijat într-un fel acest lucru, cu schimbul de teren pentru cei doi proprietari. nu putem noi, trebuie să angajăm, să contractăm un specialist pentru aceste evaluări şi astfel să procedăm la schimbul de terenuri şi apoi să contractam o firmă de jurişti, care să ne ajute la viitoarea expropriere", spune Bogdan Toader, vicepreședinte Consiliul Județean Prahova.
Localnicii, cercetătorii și voluntarii care și-au petrecut zeci de săptămâni pe șantierul arheologic de la Mălăiești trebuie să se mulțumească, deocamdată, cu promisiunea că procedura exproprierii va fi de blocată până la sfârșitul acestui an de Consiliul Județean Prahova.
Reporter: Claudiu Loghin
Operator: Dan Dascălu