Măsuri împotriva produselor naturale neconforme

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cristina Constantin este producător tradiţional din Moldova. În acest weekend a bătut drumul până la Braşov, la târgul produselor tradiţionale organizat în Piaţa Sfatului, cu prăjituri şi cozonaci făcute după reţete moştenite de la străbunii săi.

"Folosim făină de la moară, folosim ouă din curte de la găini, smântână de la văcuţe, lapte.Ttermenul lor nu este aşa de mare ca la cozonacii din comerţ, din cauză că totul este natural, se păstrează mai puţin timp. Asta înseamnă şapte zile, în folie, la rece", ne spune Cristina Constantin.

Gospodina spune că sunt mulţi producători care fac concurenţă neloială celor care respect,ă cu sfinţenie, legile naturaleţii şi ale calităţii.

La târgul de produse tradiţionale desfăşurat weekend-ul trecut în Piaţa Sfatului au venit zeci de comercianţi care se laudă cu atestate de produse naturale. Majoritatea mizează pe acelaşi lucru: reţete vechi, gătite cu ingrediente 100% naturale, exact ca pe vremea bunicii. Cei mai mulţi dintre ei spun că autorităţile ar trebui să facă o trirere a produselor cu adevărat tradiţionale.

"Producătorii apar ca ciupercile după ploaie, mai nou. În fiecare piaţă apar doi-trei producători şi luna următoare apar zece" ne spune Dumitru Filizan, productor de produse tradiţionale.

Cel mai important test pe care îl au de trecut producătorii, este cel din faţa consumatorilor care vin şi le gustă produsele, cumpără în cantităţi mici şi revin de fiecare dată pentru că au fost mulţumiţi.

Din luna decembrie, vor primi ştampilă de produse tradiţionale doar alimentele făcute din materii prime locale, care au o reţetă tradiţională, nu conţin aditivi, coloranţi sau îndulcitori şi sunt frământate manual.