Mârzescu, spitalul nimănui
Departe de a ne duce cu gândul că ne aflăm în curtea unui spital, corpurile de la Mârzescu arată mai degrabă ca un ansamblu de construcţii părăsite. În ciuda eforturilor medicilor şi a conducerii Spitalului Judeţean Braşov, care face frecvent lucrări de igienizare a interioarelor, este evidentă nevoia unei intervenţii urgente pentru reabilitarea celor şapte clădiri.
"Ar trebui să arate calumea, cum arată toate alea... Renovează toate porcăriile şi le ţin goale, cum vine aia? Şi cu ăsta, de atâţia ani, nu fac nimic", spune un pacient.
"Nu arată a spital, arată a spital de nebuni, a azil arată. Nu este zugrăvit şi miroase ciudat, nu ştiu...", spune o braşoveancă.
"Personalul e de calitate, muncesc cum trebuie, dar condiţiile, din păcate, sunt cele pe care le vedeţi", spune o braşoveancă.
Pavilionul Mârzescu găzduieşte secţiile de ORL şi Oftalomologie, Nefrologia şi Oncologia Spitalului Judeţean Braşov. Conducerea unităţii face tot posibilul ca să păstreze spaţiile într-o stare decentă, dar reuşeşte cu greu. Bugetul e mic, iar nevoile prea mari.
"Se pune problema exteriorului care, bineînţeles, trebuie refăcut, reabilitat termic, dar fondurile ar fi mult prea împovărâtoare pentru spitalul nostru. Bugetul lunar e în jur de şase milioane, 300.000 de lei. Bani care trebuie să meargă pe salarii, pe utilităţi... Exact! Salarii, utilităţi, medicamente, materiale sanitare, reactivi, hrană, spălătorie", Daniela Neculoiu - managerul Spitaului Judeţean de Urgenţă Braşov.
În 1942, municipalitatea a donat terenul pe care a fost ridicat spitalul, Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, Administrațiunea Generală a Casei Sănătății pentru Clădiri Spitalicești. Cele aproape trei hectare au fost înscrise în Cartea Funciară, însă nu şi clădirile, construite ulterior. Acestea sunt menţionate de-abia într-o Hotărâre de Guvern din 2001, ca aparţinând domeniului public al judeţului. În 2007, plenul Consiliului Judeţean aprobă trecerea lor şi a terenului aferent Spitalului Mârzescu din domeniul public în cel privat. Se voia vânzarea lor şi construirea unui spital nou, lângă Braşov. Primăria nu a fost de acord. Actul de donaţie din '42 venea cu prevederi clare.
"Acel teren poate fi utilizat doar pentru clădiri care au destinaţie de activitate medicală, de spital, policlinică. În cazul în care se înstrăinează, trebuie să se condiţioneze menţinerea activităţii medicale pe suprafaţa acelui teren. Ce se întâmplă dacă este vândut fără să se ţină cont de această condiţie? Se rezoluţionează contractul, iar terenul trece înapoi în proprietatea municipiului Braşov", Sorin Toarcea - purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Nici terenul şi nici clădirile de pe el nu au mai fost vândute. Dar a apărut o nouă problemă: Al cui este spitalul? În urma donaţiei, ar fi rămas al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Prin Hotărârea din 2001, al Consiliului Judeţean. Aşa a apărut un proces între cele două părţi, care încă este în curs, şi care are ca obiect stabilirea dreptului de proprietate asupra spitalului.
"În data de 17 martie a avut loc procesul, aşteptăm să se dea decizia, să vedem ce s-a pronunţat instanţa şi să hotărască: rămâne al Casei Naţionale de Sănătate şi îl dă în administrare Consiliului Judeţean sau Spitalului Judeţean, vedem, găsim o formulă de colaborare şi e foarte bine, pentru că acea clădire, din păcate, se degradează", Adrian Gabor - vicepreşedinte CJ Braşov.
Până când instanţa nu se va pronunţă, nimeni nu va investi în reparaţii majore la spital.
Reporter: Sorina Secelean
Operator: Mihai Stan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
