Lâna care nu mai este de aur
Ion Mânjină este unul din ciobanii care, anul acesta, au început să tundă oile. Are 2.000 de oi şi ca să termine cât mai repede treaba şi-a adus mai mulţi oameni. Asta înseamnă şi costuri suplimentare. Pentru tunsul unei oi ciobanul plăteşte 4 lei iar pentru un kilogram de lână primeşte 1 leu. Înainte, din vânzarea lânii, ciobanii puteau cumpără nutreţ pentru toată iarna.
"Pe timpuri, înainte, kilogramul de lână era ca aurul de plătit aici. Acum niciun sfert de suc nu poţi să-ţi iei cu un kilogram de lână. Bătaie de joc! Tundem oile că ne e milă de ele", povesteşte Ion Mânjină.
Paradoxal puţinele fabrici de covoare unde lână putea ajunge folosesc materie primă din import. Asta pentru că au dispărut centrele de achiziţie, unde ciobanii vindeau lâna brută.
"Lâna se aduce din import, mai precis firul de lână, pentru că în ţară sunt foarte puţine filaturi care să proceseze lâna, nu mai vorbim de spălătorii sau centre de sortare şi de achiziţie", spune inginerul Dan Pleşca.
În Europa lâna este ultimul trend în izolarea locuinţelor, dar la noi nu se construiesc încă locuinţe izolate cu acest material.
"Această izolaţie absoarbe o anumită cantitate de apă fără ca să-şi piardă proprietăţile de bun izolant termic, ceea ce în alte situaţii nu se întâmplă", declară Mihaela Muscoiu - auditor energetic.
Totuşi un investitor din Galaţi a inceput construcţia unei fabrici de material termoizolant din lână. Aşa că ciobanii din zonă nu vor mai fi neoviţi să-şi arunce lâna pe câmp.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
"Vom colecta în jurul fabricii în comuna Independenţa din judeţul Galaţi şi pe o rază de câteva sute de kilometri. în primul an vom avea nevoie de 20-30 de tone de lână", afirmă Lucian Stanciu - proprietarul unei fabrici de colectare şi prelucrare a lânii.
În România statisticile arată că în gospodării sau ferme există peste 10 milioane de oi. Asta înseamnă că, anual, peste 20 de milioane de tone de lână ar putea ajunge în fabrici sau ateliere. Din păcate, mai mult de jumătate din această cantitate este purtata de vânt, pe câmpuri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
