De Sfântul Ion se destramă cetele de feciori din zona Făgăraşului 

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Este obicei din străbuni în Ţara Făgăraşului ca tinerii neînsuraţi să se adune în cete de colindători şi, cât ţin sărbătorile, să colinde prin sate, mai ales la case fetelor tinere. Ei merg la baluri şi jocuri, întocmai cum făceau pe vremuri şi bătrânii satelor, iar în ziua de 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, pun capăt lanţului de sărbători tot prin cântec, joc şi voie bună.

Catedrala din Făgăraş a devenit neîncăpătoare pentru sutele de oameni care au venit să îi asculte de cetaşi. Obieciul reînviat de tineri le-a trezit amintiri frumoase tuturor.

"Ne place să îi ascultăm, pentru că respectă obiceiurile, tradiţiile populare. Din moşi-strămoşi se perpetuează. Şi noi practicăm, mergem cu colinda", spune un localnic.

Petru Greavu vine în fiecare an să asculte colinda cetelor. Îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile când făcea şi el parte din ceata de feciori de la Lisa. Îşi purta cu mândrie podoabele şi penele de păun pe căciula de astrahan, opincile şi steagul. Căci în satele din Ţara Făgăraşului fiecare ceată are propriile însemne şi propriul colind.

"În '68-'69, am fost zece băieţi care atunci am scăpat de armată. Chiar toamna am venit. Pe noi ne-au ţinut 2 luni în plus, când au intrat ruşii în Cehoslovacia. Şi am venit chiar de Sfântul Nicolae, când se alege ceata la noi. În Ajunul Crăciunului colindam în tot satul, după aceea, la fiecare sărbătoare făceam joc şi Revelion, de Sf. Ion făceam petrecere cu tineretul", a spus Petru Greavu - fost cetaş.

Combinaţie de ritualuri creştine şi păgâne, tradiţia cetelor diferă însă de la un sat la altul. La fel şi portul, format din căciulă, clincin, pieptar, cămaşă, cioareci şi cizme. 

Serbarea de Sfântul Ioan din Făgăraş s-a sfârşit cu o paradă şi cu jocuri populare.

Pentru al optulea an la rând, în ziua de Sfântul Ioan, preţ de câteva ore, centrul Făgăraşului devine locul în care cetele de feciori din zonă readuc la viaţă obiceiuri străvechi.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: Dan Dascălu