Coniferele din judeţul Braşov, ameninţate de insectele Ips Typographus

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Ips Typographus se numeşte insecta care de ani de zile atacă speciile de răşinoase din pădurile româneşti. Micile gângănii trăiesc sub scoarţa copacului, iar în timp ajung să distrugă complet trunchiul.

"Insectele atacă arborii parţial debilitaţi. Aceştia nu mai secretă răşină ca să înece gândacii şi ajung să se usuce", explică Dragoş Moldovan, inginer în cadrul Regiei Autonome a Pădurilor Kronstadt. 

Odată invadaţi de aceste insecte, mulţi brazi ajung să se usuce, iar silvicultorii nu au altă soluţie decât să îi taie. Anul acesta, sute de copaci au fost afectaţi.

Silvicultorii spun însă că volumul de lemn care este tăiat anual din acest motiv nu depăşeşte limitele admise de specialişti.

"În anul 2013 au fost puse în valoare un volum de aprox 105.000 de metri cubi de masă lemnoasă, afectată de insecte din familia ipide. S-a estimat încă un volum de 30.000 de metri cubi de masă lemnoasă care este afectată şi care urmează să fie pusă în valoare", declară Ioan Criţ, inspector şef ITRSV Braşov.

Anul acesta, în judeţul Braşov au fost amplasate aproximativ 600 de curse cu feromoni împotriva acestor insecte. Potrivit specialiştilor însă, aceasta nu este întotdeauna soluţia cea mai eficientă, iar în final se ajunge tot la tăierea copacilor. În plus, dacă s-ar reduce birocraţia, ar putea fi salvaţi mai mulţi copaci.

"Odată identificate, zonele trebuie parcurse, inventariate bine toate exemplarele atacate, făcute actele, scoase la licitaţie pentru exploatare, timp în care, de multe ori, această intervenţie este mult prea mult amânată", afirmă Dănuţ Chira, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov.