Bisericile de lemn din Transilvania, în pericol 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Biserica de lemn de la Grânari a fost construită în jur de 1690 de către comunitatea ortodoxă din sat. Data exactă nu se cunoaşte însă, deoarece nu există niciun document care să o ateste.

"Datorită vitregiilor vremii, bătrânii ar fi ţinut la ei acasă aceste documente şi, probabil, după ce au murit bătrânii, copiii lor, luând documentele de-a valma, nu le-au păstrat sau nu le-au urmărit", spune Marius Ţichindelean - preot ortodox Grânari.

După anul 1700, prin ordinul Mariei Tereza, când Transilvania a intrat sub stăpânirea habsburgilor, ortodocşii au fost obligaţi să treacă la greco-catolicism. Şi biserica de la Gânari a avut aceeaşi soartă.

Totuşi, anul trecut, un grup de cercetători din Sibiu a găsit în Biblioteca Judeţeană documente oficiale care atestă că biserica a fost la origini otodoxă. Aflată acum sub administrarea parohiei ortodoxe şi inclusă pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa, biserica a intrat în lucrări de restaurare. Aşa se face că o asociaţie nonguvernamentală a luat clopotniţa care va fi modernizată într-un atelier improvizat dintr-o sală de sport. Totul, pe banii unor companii private care au sponsorizat proiectul.

"Vrem să restaurăm atât clopotniţa, cât şi biserica din Grânari. Clopotniţa, după cum vedeţi, se restaurează la sediul Facultăţii de arhitectură pentru că e mult mai simplu pentru studenţi să lucreze aici după care o să o montăm la faţa locului în vară", spune  Eugen Vaida - arhitect.

Chiar dacă primăria nu contribuie cu finanţare la restaurare, vrea să creeze o infrastructură necesară astfel încât biserica să fie transformată într-un obiectiv turistic.

"Vrem să profităm de apropierea de Viscri, venim cu infrastructură, venim cu obiectivul turistic reabilitat care nu este meritul nostru, este al celor care au promovat proiectul. Însă, în funcţie de solicitări, le vom acorda tot sprijinul", declară  Ioan Boeriu, primarul comunei Jibert. 

Tot ce a mai rămas din vechiul lăcaş de cult care era frecventat odinioară de toţi sătenii, sunt câteva obiecte de mobilier: un cuier şi iconostasul.

În acelaşi stadiu de degradare mai sunt peste o sută de biserici din România şi alte situri aflate în patrimoniul cultural al Belgiei, Greciei, Italiei, Portugaliei, Rusiei şi Serbiei.