Arhivele Statului, în pericol
Chiar de la intrarea în clădirea Arhivelor Statului din Braşov se observă nevoia de restaurare a clădirii. Petele de igrasie sunt vizibile până la jumătatea pereţilor, iar tencuiala cade în fiecare zi câte puţin.
În clădire a funcţionat în secolul al XVI-lea Bastionul Fierarilor, care face parte din zidurile de apărare ale cetăţii, reabilitatea în urmă cu câţiva ani de către Consiliul Judeţean Braşov. Pentru că aparţine Ministerului de Interne, în imobil nu s-au putut fi făcute investiţii.
Florin Cincu lucrează de peste 20 de ani în arhiva de la Braşov. Dincolo de pasiunea care l-a ţinut tot timpul lipit de documente, specialistul recunoaşte că munca în praf, igrasie şi mucegai i-a şibrezit sănătatea. Îşi aminteşte că pe vremuri, statul încerca să prevină apariţia bolilor de plămâni.
"Se primeau lapte antidot şi citrice. După intrarea în Uniunea Europeană s-a considerat că s-au făcut multe îmbunătăţiri şi s-au tăiat. Mergem înainte aşa cum putem, sperăm să ne facem auziţi , deşi sunt bani puţini", spune Florin Cincu.
În 2005, departamentul logistic al IPJ Brasov a fost făcut un proiect de renovare a clădirii arhivelor din Braşov. Acestea au rămas pe masa Ministerului de Interne, până când expertizele au expirat.
"Vorba bancului, când am avut mere, nu am avut pere şi aşa mai departe. Şi, ulterior, expertiza a devenit caducă şi în momentul în care se încearcă orice proiect suntem condiţionaţi de expertize. Nu sunt bani pentru expertize, nu sunt bani pentru altceva, nu se pot accesa nici fonduri europene în acest sens", a precizat Bogdan Popovici - director Arhivele Statului Braşov
Mai-marii Consiliului Judeţean au încercat să facă un parteneriat cu Ministerul de Interne ca să poată restaura clădirea, care face parte din ansamblul istoric După Ziduri, din centrul oraşului. S-au lovit de refuzul Ministerului de Interne, care a cerut garanţii juridice ca după terminarea lucrărilor, clădirea să revină în proprietatea sa.
"Această asociere nu s-a produs pentru că de la nivelul Ministerului de Interne am înţeles că nu s-a primit încă o adresă prin care să putem încheia această asociere", a declarat Mihai Pascu - vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov.
O problemă este şi lipsa de personal. Pentru 12 kilometri de arhive, câte sunt la Braşov, ar fi trebuit să fie angajaţi 21 de oameni. Astăzi sunt angajaţi doar 12, care trebuie să lucreze de două ori mai mult .Angajaţii de la Arhivele Statului fac tot posibilul ca să protejeze documentele istorice de igrasie şi mucegai. Cel mai vechi document original al arhivei datează din anul 1353 şi a fost scris în limba latină.
Tot la Braşov este păstrată şi scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung către judele Braşovului, scrisă în 1521, cunoscut ca primul document scris în limba română care s-a păstrat în ţara noastră. Aceste acte sunt tinute in seif, departe de ochii publicului, şi sunt protejate cât de cât. Restul documentelor riscă să devină praf şi pulbere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
