A răsărit soarele pe Valea Plângerii
Istoria Văii Hârtibaciului merge înapoi în timp până în secolul XIII, când este atestat documentar primul sat din zonă. Saşii, românii şi maghiarii au locuit şi au muncit aici împreună şi fiecare şi-a lăsat amprenta asupra locului. Un restaurator originar din Alţâna a hotărât să renoveze o casă tradiţională din satul său natal şi a deschis un mic muzeu al Văii Hârtibaciului, plin cu obiecte cu valoare istorică.
"Faptul că zona este subdezvoltată din punct de vedere economic a făcut să existe, totuşi, o zonă virgină, care-i foarte atrăgătoare... Mai ales că aici, în zonă, s-a constituit şi un grup de oameni care activează în zona turismului, care înţeleg acest turism participativ şi înţeleg ce îşi doresc şi străinii, dar şi românii care vin aici", Eugen Vaida, iniţiator muzeu.
Iniţiatorul vrea acum să acceseze fonduri europene şi să extindă muzeul. Casele tradiţionale păstrează şi acum arhitectura veche, iar mulţi localnici au înţeles că acest lucru nu poate fi decât în avantajul lor. Fermele bio sunt prezente peste tot în satele din zonă, iar mulţi localnici au început să câştige tot mai bine din agricultura curată pe care o practicau oricum. Alţii, au reînviat meserii care erau pe cale de dispariţie.
"Pâinea o facem după o reţetă foarte veche, pe care am moştenit-o de la părinţii mei, fiind mama, tata, brutari, bunici, străbunici, toată lumea din familie brutari. Şi ultima dorinţă a lui taică-meu, înainte să moară, a fost ca să ducă cineva tradiţia asta mai departe, din familie. Fiind eu cea mai mare, aşa am decis, că fac eu", Luiza Boldsizar, brutar.
Femeia a renovat moara veche din localitate, dar şi cuptorul tradiţional, unde coace acum pâine şi cozonaci. Deşi Valea Hârtibaciului se află la doar 15 minute de mers cu maşina de Sibiu, produsele din supermarketuri sunt aproape inexistente aici. Nu doar pâinea, dar şi carnea, laptele, brânza, ouăle, legumele şi fructele sunt produse aproape exclusiv în gospodăriile oamenilor. În zonă sunt nenumărate trasee de drumeţie, iar fiecare dintre cele peste 20 de sate are câte o biserică fortificată monument istoric. Turismul pe Valea Hârtibaciului nu este, însă, unul tradiţional.
"Turiştii pot avea surpriza să se trezească în faţa unor porţi închise. Asta nu înseamnă că locul nu poate fi vizitat. Toate bisericile de pe Valea Hârtibaciului au astfel de anunţuri afişate, care conţin numărul de telefon şi numele persoanei care are cheia de la intrare", Adela Mohanu, reporter Digi24.
Zona poate fi străbătută atât cu maşina, cât şi cu bicicleta sau chiar în drumeţie. Pentru aventurieri au fost marcate şi trasee prin pădure, chiar şi unele de dificultate medie. Centrul de activităţi pentru copii de pe Valea Hârtibaciului are o fermă-şcoală, un mini-parc de aventuri, traseu de karting şi zonă de agrement.
"E frumoasă şi zona şi chiar mă bucur că cineva a avut această idee şi a şi pus-o în practică", spune o educatoare.
Centrul este deja rezervat în proporţie de peste 90% pe perioada verii, când programul este deja definitivat.
"Avem un weekend monoparental, pentru părinţii care sunt despărţiţi şi vor să cunoască alţi părinţi despărţiţi, care vin aici cu copiii lor. Avem două weekend-uri pentru iubitorii de cai, şi încă un weekend dedicat copiilor care vor fi în coloniile de călărie şi care, la sfârşit, vor face un spectacol pentru părinţii lor", Liviu Măsălar, iniţiator centru.
O cameră la o pensiune de pe Valea Hârtibaciului costă între 100 şi 150 de lei pe noapte, pentru două persoane. Un sejur ghidat pe bicicletă poate ajunge la trei-patru sute de euro, în funcţie de perioadă şi de durata sejurului.
reporter: Adela Mohanu
operator: Lucian Sandu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
