Responsabilitate de 3 lei în plus la salariu

Agitație, lupte între noi și noi, jocuri de putere, jocuri cu sumă nulă. La final, o criză va șterge totul cu buretele și ne vom trezi în momentul în care trebuie să culegem de pe jos, împreună, ce mai este de cules, dacă a mai rămas ceva. Asta dacă nu ne vom sfâșia între noi pentru niște firmituri, mai întâi. Cam așa a funcționat lumea, piața economică, decenii la rând. Greșeli repetate cu o naivitate alarmantă, riscuri luate din pură ignoranță, multă falsitate. Economia nu este decât o oglindă a societății în care trăim, economia va fi așa cum sunt oamenii locului.

Spun specialiștii că avem nevoie de crize ca să ne trezim. Iar alți specialiști anunță deja o criză. Că e 2019, că e 2020, deja nu sunt decât detalii. Ce este cert este că s-au repetat aceleași erori, am mers după pașii siguri către un drum greșit cu final cunoscut, nefast și se pare inevitabil.

Și totuși, atât de puțină încredere să avem în noi?

Atât de seduși de mersul la cumpărături, fără să vedem că totul este o glumă pe spatele nostru? Dacă să crești salariile și să dai stimulente fiscale companiilor, fără să ai fonduri, era o rețetă bună, oare nu ar fi apelat toată lumea la asta?

Ne uităm la o amăgire de câțiva lei în plus, o amăgire scurtă și amanetăm viitorul generației tinere. Ce- i drept, s-ar putea să nu conteze, pentru că oricum tinerii au toți dosarele pregătite pentru Occident... Dacă se renunță și la vizele către America , nu ne mai oprește nimic să golim țara asta...

Ce facem? Mergem la cumpărături, fără să avem nevoie de ceva. Merge si guvernul, cumpără voturi și vinde promisiuni goale. Bugetul de stat este deja un dezastru, împachetat frumos cu fundă pe care scrie 1000 de miliarde de lei. Frumos, nu? Nu cumva prea frumos să fie adevărat? De ce nu a fost făcut bugetul pe anul viitor acum în decembrie? De ce nu a ieșit legea pensiilor? Pentru că și artificiile astea matematice au o limită... nu poți minți la nesfârșit cu cifre. Poți amâna plăți și poți rostogoli datorii, dar până la urmă vine data scadenței.

Să privim cu atenție bugetul de stat, execuția bugetară pe 10 luni. La sfârșitul lunii octombrie, aveam venituri de 24,5% din PIB estimat. PIB-ul a fost reevaluat la 949,6 miliarde lei, față de 907,9 miliarde lei. Să fi ajutat un pic inflația la umflarea PIB-ului... măcar un pic...dar să continuăm, avem cheltuieli de 26,7% din PIB. Deficit 2,20% din PIB. Pe scurt, rețeta a fost următoarea: când încasezi mai mult, nu te duci și acoperi cheltuielile, ci crești veniturile, baza de raportare, ca să crești și cheltuielile. Logic, nu? Nu, nu e logic, e doar un artificiu de care s-au folosit pentru că până la urmă bugetul este un o foaie, așezi sumele să iasă cât de cât bine, doar că nu poți face asta la infinit. Nu degeaba se spune: dacă vrei să verifici un contabil, numără-i banii, pe caiet sigur e bine.

Deci cheltuim mult, fără sursă și fără a crea plus valoare. Dăm peste 70 de miliarde pe salarii și încă 85 miliarde lei pe asistență socială împreună peste 16% din PIB. Costurile cu dobânzile au crescut cu peste 25% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu ce seamănă asta? Păi să luam un exemplu mai simplu. Am venit de 1000 de lei, rate și cheltuieli de 700 de lei, dar eu merg la cumpărături de 600 de lei. Mă împrumut cu dobândă pentru diferența de 300 de lei de la un vecin și repet scena în fiecare lună, mărind mereu suma destinată cumpărăturilor și schimbând vecinul de la care mă împrumut, dobânda va fi mereu în creștere. Rostogolesc datoria, amân plăți și mă comport complet iresponsabil. Sună cunoscut? La un moment dat, distracția se încheie, mai ușor sau mai dur. La fel se încheie petrecerea și de la stat. Numai că pentru ea plătim noi toți, o țară întreagă.

Nu am așteptări de la Guvern să schimbe modul în care operează. Ei ...atâta pot... Dar noi, restul, putem face ceva! Ne putem asuma responsabilitatea, putem acționa mai bine, mai eficient, putem să nu mai picăm în același joc. Putem să nu mai răspundem la scamatoriile lor, putem să-i forțăm să se schimbe, dacă noi ne vom schimba. Când românii vor fi conștienți, prezenți, când își vor asuma responsabilitatea, când vor ști să sancționeze minciuna și să scoată la lumină valoarea adevărată, atunci vor ști cum să voteze, atunci vor face alegeri corecte pentru ei, atunci vom avea liderii pe care îi merităm.