Președintele Senatului în România. Cum este ales și ce atribuții are al doilea om în stat

Data publicării:
Președintele Senatului în România. Cum este ales și ce atribuții are al doilea om în stat. Foto Shutterstock
Președintele Senatului în România. Cum este ales și ce atribuții are al doilea om în stat. Foto Shutterstock

Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare a țării și este format din Camera Deputaților și Senat. Membrii celor două Camere sunt aleși prin vot universal, în urma alegerilor parlamentare. Președintele Senatului este ales să conducă ședințele Senatului, însă este și prima persoană pe linia de succesiune prezidențială, în caz de suspendare.

Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție.

Cum este ales președintele Senatului în România

Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare (restul senatorilor). Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi, sau, după caz, primul clasat şi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea cu un număr egal de voturi.

Va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin.

Ce atribuții are președinte Senatului

Președintele ales pentru Senat are următoarel atribuții:

  • Convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
  • Conduce lucrările Senatului, asistat de doi secretari;
  • Acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului;
  • Asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
  • Conduce lucrările Biroului permanent;
  • Reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională;
  • Reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe;
  • Dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
  • Aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le-a dispus;
  • Aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
  • Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat;

Președintele Senatului poate asigura interimatul funcției de președinte al României, potrviti art 97 din Constituție.

Ce face un senator în Parlamentul României

Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori. Numărul senatorilor care sunt propuşi în Comisia de validare de fiecare partid (organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală) trebuie să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.

  • Un senator este un reprezentant al cetățenilor în Senatul României. Rolul său este să participle la procesul legislativ, alături de deputați și să contribuie la inițierea și adoptarea legilor.
  • Fiecare senator ales face parte dintr-o comisie permanentă sau temporară, unde se dezbat probleme legislative specifice anumitor domenii (de ex: apărarea, economia sau afacerile externe).
  • Fiecare senator desemnat are un rol important în spravegherea activității Guvernului, deoarece are puterea de a adresa întrebări și interpelări (chemări, somații) miniștrilor.
  • De asemenea, printre atribuțiile principale ale unui senator se numără și inițierea, discutarea și modificarea legilor, dar și participarea la dezbaterile din plen și comisii și votarea proiectelor de lege.

Cum este constituit Senatul

Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, ale Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.

Senatul nou-ales se întruneşte în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, în  conformitate cu prevederile art.63 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Senatul legal constituit alege Biroul permanent. Până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi. În situaţia în care 2 sau mai mulţi senatori au aceeaşi dată de naştere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui.

Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele decan de vârstă ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenţi, indiferent de motiv, se constată prin votul majorităţii senatorilor şi  atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin.(2).

Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.

Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenţi. Preşedintele decan de vârstă prezintă aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid. (fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale).

Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Nu pot să facă parte din comisia de validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.

Comisia de validare îşi începe imediat activitatea, alegându-şi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizează în 4 grupe de lucru cuprinzând fiecare câte 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei.

Desemnarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei politice rezultate din alegeri.

Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le predă preşedintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia.

Preşedintele Comisiei de validare, împreună cu vicepreşedinţii,  repartizează grupelor de lucru și dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscripţiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei.

Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului,  de către cei 12 membri ai grupelor de lucru.

Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare,  sunt obligate să prezinte, în scris,  în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare  privind dosarele repartizate  în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate, precum şi a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare  se face în plenul comisiei.

Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi  asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. Raportul este aprobat de Comisia de validare, cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemnează şi fac parte din raport.

Senatul se întruneşte, de drept, în a 5-a zi  de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Senatul hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale și dezbate şi hotărăşte prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

 Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori. Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de către acesta.

Editor : C.S.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri