Un ministru, probabil, longeviv. Bătălia violentă care se dă în spatele reflectoarelor puse pe şefia DNA

Data publicării:
180215_TUDOREL_TOADER_CONFERINTA_006_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Foto: INQUAM_Octav Ganea

Bătălia împotriva reformelor în justiţie şi a instituţiilor de luptă anticorupţie cunoaşte o mutare a centrului de greutate, dinspre DNA, spre instanţa supremă. O stare de fapt care tinde să dobândească o autonomie sporită care să o facă pe cât posibil de imună chiar şi unei eventuale reaşezări a scenei politice într-un viitor nu foarte îndepărtat. 

180215_TUDOREL_TOADER_CONFERINTA_006_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Foto: INQUAM_Octav Ganea

10 mai 2018. Inspecţia Judiciară anunţă, pe contul său de Facebook, demararea unui control tematic extins "privind dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanțelor judecătorești în anul 2018". După cum veţi vedea în citatul de mai jos, un accent urma a fi pus pe dosarele în care s-a dat o decizie, dar nu a fost redactată şi motivarea.

Citatul exact din comunicatul Inspecţiei Judiciare:

"Verificările vor viza dosarele având ca obiect atât infracțiuni de corupție cât și infracțiuni asimilate acestora pentru care fie inculpații sunt persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică cum ar fi parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni etc., fie valoarea prejudiciului este mai mare de 50.000 lei.

De asemenea, vor fi avute în vedere dosarele de mare corupție aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de stadiul procesual, inclusiv cele care, deşi nu se mai află efectiv pe rolul instanţelor de judecată, nu au fost încă soluţionate definitiv (dosare în curs de motivare a hotărârilor judecătoreşti, aflate în termenul legal de exercitare a căilor de atac sau care urmează a fi înaintate instanţei de control judiciar sau altei instanţe), precum și dosarele care sunt susceptibile de exercitarea recursului în casație". 

19 iulie 2018. Într-un interviu acordat postului Realitatea TV, Cristina Tarcea, preşedinta instanţei supreme, arată, printre altele, că a "acordat termen până la 1 septembrie tuturor să profite de vacanţa judecătorească şi să-şi termine stocul de dosare de redactat".

Altfel, mai sublinia Tarcea, "or să suporte consecinţele legii, respectiv voi sesiza Inspecţia Judiciară". 

De la rostirea acestor cuvinte şi până la transformarea preşedintei ICCJ în ţintă mobilă nu a mai fost decât un pas.

Liderul PSD a reacţionat imediat şi virulent, în primul rând declarându-se "şocat", apoi acuzând faptul că Tarcea "a spus-o cu subiect şi predicat că se face presiune să se facă motivarea mai repede, să se facă presiune să se facă procesul mai repede şi că acum sunt în căutare de judecători să se găsească minim trei din cinci".

E limpede că Dragnea urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare evoluţiile din propriul dosar, în care a fost condamnat recent la trei ani şi jumătate (cu executare), dar asta nu scuză sub nicio formă minciuna prin omisiune a preşedintelui Camerei Deputaţilor, care, referindu-se la luarea de poziţie a şefei ICCJ, a făcut abstracţie de intenţia comunicată de Inspecţia Judiciară, în luna mai.

O atitudine care, dat fiind istoricul liderului PSD, probabil că nu mai surprinde, însă nici nu trebuie să fie scăpată din vedere. Asta, cu atât mai mult cu cât, în completarea anunţului din mai, Inspecţia Judiciară a transmis, chiar zilele trecute, că va verifica termenul de redactare a hotărârilor judecătoreşti, ca şi activitatea magistraţilor-asistenţi... de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (toate detaliile AICI).

Însă atacul lui Liviu Dragnea la adresa Cristinei Tarcea nu reprezintă un caz izolat, izvorât din interesul personal al unui politician în materie de înfăptuire a justiţiei.

Ba din contră, în ultimele luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar mai ales preşedinta acesteia au devenit ţinte prioritare pentru o anumită parte a politicului. O stare de fapt care a devenit încă şi mai vizibilă după "rezolvarea" cazului Kovesi. 

Din acest punct de vedere, atitudinea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, este mai mult decât grăitoare. Pornind de la acelaşi interviu acordat de şefa ICCJ, Toader a acuzat-o pe Tarcea că face politică şi s-a întrebat dacă "este normal ca un judecător să critice un ministru". 

Asta, în condiţiile în care şefa instanţei supreme taxase tocmai politizarea excesivă la care asistăm în mandatul lui Tudorel Toader, inclusiv sau mai ales modul absolut partizan în care ministrul a condus operaţiunea de demitere a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA (detalii AICI).

De menţionat, în treacăt, că acelaşi ministru al Justiţiei care se declară intrigat de interferenţele dintre politică şi justiţie nu a găsit oportun să amendeze derapajul lui Dragnea la adresa lui Tarcea.

Dar cum s-o facă, din moment ce frăgezirea şi apoi trecerea sub control politic a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este la fel de importantă precum "privatizarea" DNA? Doar că era în firea lucrurilor - fapt înţeles, cred, de la sine - ca neutralizarea să înceapă cu parchetul anticorupţie şi să continue cu Înalta Curte, iar nu invers. 
 
Iar azi, după cum se vede tot mai uşor cu ochiul liber, tocmai în acest punct "firesc" ne aflăm. ICCJ este locul în care numeroşi politicieni şi-au pierdut libertatea şi, nu mai puţin adevărat, este instanţa de care toţi politicienii cu dosare, dar aflaţi în libertate, se tem în continuare groaznic. 
 
În timp ce reflectoarele sunt acum pe DNA şi spectacolul aferent pe care ministrul Justiției se chinuie să-l organizeze în ceea ce priveşte numirea unui nou procuror-şef al parchetului anticorupţie, Tudorel Toader jonglează de fapt cu două mingi: decredibilizarea şi zdruncinarea în continuare a DNA (pentru consolidarea victoriei obţinute prin demiterea lui Kovesi), respectiv desfăşurarea în adâncime a trupelor pe cel de-al doilea front deja deschis, cel al subminării ICCJ.
 
Iar punctele de vedere lipsite de echivoc, exprimate public, marţi dimineaţă, de şefa instanţei supreme, pe cel puţin trei subiecte mari, trebuie citite mai ales în această cheie (*vezi setul de link-uri din baza articolului).
 
Să nu uităm că, dincolo de atacurile deschise ale unor lideri politici de la putere şi a celor care au curs dinspre ministrul de resort, Cristina Tarcea mai este şi cercetată disciplinar de Inspecţia Judiciară, în urma unei plângeri venite din zona coaliţiei politico-mediatice aflată la putere.
 
Poate vă mai amintiţi, pe lângă atacurile la persoană venite de la cel mai înalt nivel, plângerile în cascadă la Inspecţia Judiciară au reprezentat una din pârghiile cu care Kovesi a fost ţinută în corzi o bună perioadă de timp înainte ca de la Curtea Constituţională să vină şi lovitura de graţie. 
 
Sunt tot mai multe semne că istoria tinde să se repete şi în cazul Cristinei Tarcea, singura necunoscută fiind mai degrabă ce capacitate are şefa instanţei supreme de a rezista în acest război de uzură şi, eventual, cât de capabilă mai este gruparea interesată să-i dea şi lui Tarcea o lovitură pe măsura celei reuşite, via CCR, în cazul Kovesi.
 
Că atmosfera e cât se poate de sulfuroasă a recunoscut, marţi dimineaţă, însăşi preşedinta Înaltei Curţi, care a condensat starea de fapt în câteva fraze: "Hai să fim sinceri şi să dăm lucrurile pe faţă. Probabil că şi dumneavoastră sunteţi conştienţi, nu numai eu, că a venit sezonul la revocări şi la ICCJ. Pentru că politicienii pot să o facă mai greu în ceea ce priveşte un judecător, s-a pus în mişcare, pur şi simplu, marea maşină a manipulării" (detalii AICI).
  
Altfel spus, lucrurile au intrat în linie dreaptă în ceea ce priveşte viitorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar motivul e cât se poate de simplu.
 
Indiferent cum se va reașeza, din toamnă, ecuația politică, miza reducerii riscurilor în justiție rămâne una fundamentală pentru numeroși politicieni, inclusiv pentru acei politicieni care s-ar putea decide, la un moment dat, să dea o lovitură de grație coaliției în care au evoluat începând cu decembrie 2016 și prin intermediul căreia și-au atins până acum câteva obiective majore în materie de slăbire a justiției.
 
Din acest punct de vedere, activitatea lui Tudorel Toader rămâne una de maxim interes, iar proiectate pe acest fundal cresc şi şansele sale de a avea un mandat lung la Ministerul Justiţiei.
 
Dacă există vreun nume care poate fi, încă de azi, avansat cum că-i va supravieţui lui Dragnea, ei bine, acela e Tudorel Toader.
Căci un lucru e sigur: problemele pe care, cu "măiestria" deja dovedită, Toader le poate rezolva, nu dispar odată cu eventuala slăbire sau prăbuşire politică a lui Dragnea.
 
Iar la ICCJ, de pildă, treaba e în toi şi-ar fi total lipsit de inspiraţie să-l decuplezi de la pupitrul de comandă pe cel mai bun operator.
 
 
Partenerii noștri