Stânga europeană virează la dreapta în problema imigrației
BERLIN – Stânga oficială din Europa se află în pragul extincției. În mai puțin de doi ani, partidele social-democrate de pe continent au suferit înfrângeri istorice în Franța, Olanda, Germania și Italia. Pe un continent care se definea altă dată printr-o îndelungată competiție între partidele de centru-dreapta și cele de centru-stânga, colapsul stângii poate avea consecințe profunde, dincolo de interesele înguste de partid.
La baza declinului stângii stau mulți factori, inclusiv disoluția clasei muncitoare tradiționale. Dar unul dintre cele mai importante motive este deopotrivă simplu și crud: votanții europeni se opun tot mai mult imigrației și nu au încredere că stânga poate limita acest fenomen. În fața unui aflux continuu de migranți, în special din Orientul Mijlociu și Africa, votanții europeni au transformat o serie de alegeri recente în referendumuri populare asupra imigrației. Mișcările populiste de dreapta au jucat cu pricepere pe cartea temerilor pe care le au lucrătorii și i-au convins pe aceștia că partidele muncitorești tradiționale vor permite fără restricții fluxul de imigranți.
În luna aprilie, Primul Ministru ungar Viktor Orbán a câștigat detașat alegerile după o campanie electorală care s-a concentrat pe presupusa “amenințare” la adresa “valorilor creștine” din partea imigranților musulmani. Noul guvern de coaliție anti-sistem din Italia a fost propulsat la putere de popularitatea partidului anti-imigranți Liga Nordului, condus de Matteo Salvini care astăzi este Ministru de Interne și Vice Prim-Ministru.
În Slovenia, partidul de dreapta de opoziție al fostului Prim-Ministru Janez Janša a obținut aproape 25% din voturi la alegerile parlamentare de luna aceasta, ceea ce înseamnă că Janša va forma viitorul guvern al țării. După exemplul lui Donald Trump, Janša a făcut campanie electorală pe o platformă “Slovenia First.”
Când populiștii de dreapta au început să aibă succes politic, partidele de centru-stânga din Europa au sperat că atuurile lor tradiționale le vor permite să depășească provocarea. Ca să evite consolidarea involuntară a narațiunilor celor de dreapta, stânga a încercat să mute dezbaterea publică către zona lor de confort ideologic: șomajul, inegalitatea și justiția socială. Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) și-a bazat întreaga campanie electorală din 2017 pe sloganul “Este momentul pentru mai multă justiție.”
Totuși, înfrângeri una mai dureroasă decât cealaltă au făcut ca partidele de centru-stânga să realizeze că votanții preocupați de imigrație nu pot fi câștigați cu apeluri la egalitate, oricât de justificate ar fi acestea. Rezultatul a fost că partidele de centru-stânga din Europa au început să-și modifice direcția, iar social-democrații din multe țări importante și-au schimbat pozițiile despre migrație.
În Germania, guvernul de coaliție (format din SPD, Uniunea Creștin Democrată și Uniunea Social Creștină) este implicat într-o luptă pe subiectul imigrației care amenință supraviețuirea coaliției. În timp ce SPD vrea o soluție europeană și respinge închiderea granițelor Germaniei, liderul partidului, Andrea Nahles a cerut accelerarea procedurilor de acordare a azilului, ceea ce va permite autorităților să soluționeze într-o săptămână cererile de azil din țările terțe sigure. Luna trecută, Nahles a lansat dezbaterea în SPD când a declarat (asemănător retoricii de dreapta) că Germania “nu-i poate accepta pe toți.”
Unii dintre conducătorii SPD și aripa tânără a partidului s-au revoltat. Însă Nahles a insistat pe aceeași poziție și a susținut public o analiză critică realizată de un grup de observatori independenți despre înfrângerea electorală de anul trecut. Raportul identifica “lipsa unei poziții social-democrate consistente în problema migrației” ca fiind una dintre slăbiciunile structurale ale partidului.
Partidul Social Democrat din Austria a dus cu un pas mai departe schimbarea viziunii asupra imigrației. Liderul partidului a prezentat o nouă platformă politică spre a fi susținută public anul acesta, în care se redefinește formal poziția partidului ca “pro-integrare”, în opoziție cu pro-migrație. Platforma face referire la “responsabilitățile umanitare” dar cere în același timp o ”protecție funcțională” a granițelor externe ale UE.
Social-democrații din Danemarca sunt cu un pas înaintea omologilor lor austrieci: în vederea alegerilor de anul viitor, ei au adoptat un nou document intitulat “Just și Realist” despre poziția lor referitoare la imigrație. Documentul afirmă că prin stabilirea unor “centre de primire” în afara Europei unde să se decidă asupra cererilor de azil, fluxul de imigranți spre Danemarca poate fi redus. Documentul face apel totodată la o cooperare mai strânsă cu ONU și la implementarea unui “Plan Marshall” pentru Africa pentru a convinge cât mai mulți migranți să rămână acasă.
Această poziție este adoptată în mare și de social-democrații din Suedia în încercarea de a face față susținerii puternice pe care publicul o are pentru partidul de extrema dreaptă și anti-imigranți, Democrații Suedezi. Primul Ministru Stefan Löfven, care vrea să fie reales în campania electorală din septembrie, a numit recent politica tradițională a țării sale, deschisă față de imigrație, “nesustenabilă.” Politica propusă de el, intitulată “O politică sigură a migrației într-o nouă eră”, prevede înjumătățirea numărului de refugiați care pot fi primiți în Suedia și împiedică solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse să primească ajutoare sociale. Poziția este aspru criticată de grupurile pro-migrație.
Aceste critici evidențiază o problemă cheie. Pe de o parte, schimbarea de politică în domeniul migrației a social-democraților este un răspuns necesar la cererile votanților. Eforturile de a limita și de a gestiona migrația nu se bazează neapărat pe rasism și xenofobie. Soluția este să te asiguri că răspunsul politic este acceptabil din punct de vedere moral.
În același timp, o schimbare prea drastică ar putea accelera eșecul partidelor de centru-stânga aflate în criză. În mod clar, ele nu pot copia politicile naționaliste ale dreptei radicale care nu doar că sunt contraproductive din punct de vedere economic, ci contrazic valorile progresiste și i-ar îndepărta pe susținătorii cosmopoliți.
În schimb, partidele europene de centru-stânga trebuie să găsească un echilibru între solidaritatea națională și cea internațională printr-o strategie în trei puncte: limitarea eficientă a migrației, concentrarea pe integrare și acțiunile umanitare. O astfel de abordare ar evita retorica incendiară și ar oferi în schimb soluții reale, vizionare și morale care nu sunt populiste dar pot fi cu siguranță populare. Primul Ministru canadian Justin Trudeau a adoptat această abordare, la fel și Președintele francez Emmanuel Macron. Partidele de centru-stânga din Europa aflate în dificultate ar trebui să le urmeze exemplul și să realizeze că o astfel de repoziționare ar putea însemna cheia pentru supraviețuirea lor politică.
