"Să curățăm viața publică de corupție". Lovitura sub centură pe care i-a dat-o trecutul
Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi-au pregătit din timp discursurile-hibrid de contracarare a concluziilor pe care le conţine Raportul MCV 2018. Însă indiferent de artificiile retorice prin care Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea speră să poată estompa şi de această dată evidenţa, tot le lipseşte accesul la cel mai eficient instrument: uitarea.
"Restructurarea Guvernului are un rol clar. Despre acest lucru doresc să vă vorbesc în continuare.
În decembrie 2004, prin Programul de Guvernare, Guvernul pe care îl conduc și-a asumat obiectivul strategic ca România să adere la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 cu temele făcute. Ne-am îndeplinit promisiunea! Dar, așa cum am mai spus, faptul că am aderat la Uniunea Europeană nu înseamnă că ne-am și integrat în Uniunea Europeană.
Integrarea în UE este un proces complex, de durată, care presupune transformări radicale în toate domeniile societății, pentru ca pulsul României să bată în ritm european.
După 1 ianuarie 2007, obiectivul strategic al Guvernului a devenit automat finalizarea integrării României în UE, în noul context de țară membră cu drepturi depline a UE. Cine crede că, odată intrați în Uniunea Europeană, tematica europeană nu mai este de actualitate, se înșeală. În realitate, evoluția economiei și a întregii societăți, precum și activitatea tuturor structurilor instituționale sunt indisolubil legate de integrarea europeană.
De aceea, este absolut necesar ca Guvernul să se restructureze acum, după aderarea la UE. Doar un Guvern restructurat va putea să gestioneze noua agendă, impusă de statutul României de țară-membră UE și să facă față noilor raporturi instituționale pe care acesta le presupune.
Obiectivul strategic al restructurării Guvernului este, așadar, asigurarea capacității Executivului de a realiza integrarea în UE, la parametri și într-un ritm care să facă rapid din România o țară cu adevărat europeană.
Un Guvern restructurat, flexibil și compatibil cu noua agenda europeană, va putea să valorifice oportunitățile pe care ni le oferă statutul de țară membră UE.
(...)
Scopul meu a fost ca restructurarea să nu fie doar un gest de complezență sau prilej de taifas politic, ci să corespundă agendei post-aderare a României.
Or, Guvernul restructurat are prioritățile stabilite cu claritate. Lupta împotriva corupției rămâne la vârful agendei. Continuăm reforma justiției, atât pentru a ne consolida instrumentele prin care să curățăm viața publică de corupție, cât și pentru a ajunge la un act de justiție de factură europeană.
(...)
Un alt parteneriat pe care îl dorește Guvernul este cu Comisia Europeană, tocmai pentru că vrem să fim o țară membră UE credibilă și pe care se poate conta. Pentru membrii Guvernului, a merge la Bruxelles va însemna să meargă la serviciu. Aceasta înseamnă reprezentarea activă a intereselor României în procesul de luare a deciziilor la nivel european, precum și contribuția substanțială a României la relansarea proiectului european".
Aşadar, dacă aţi avut pentru o clipă impresia că vorbele de mai sus au fost rostite de unul dintre părinţii fondatori ai Europei unite, aflaţi că v-aţi înşelat.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Că vă vine să credeţi sau nu, cuvintele îi aparţin lui Călin Popescu Tăriceanu. Reţineţi măcar acest pasaj din discursul pe care l-a ţinut în Parlament, în 3 aprilie 2007, cu ocazia restructurării Guvernului: "continuăm reforma justiției, atât pentru a ne consolida instrumentele prin care să curățăm viața publică de corupție, cât și pentru a ajunge la un act de justiție de factură europeană".
Zece ani mai târziu, pro-europenismul lui Tăriceanu dispăruse de zici că nici n-a fost. Anii în care s-a aflat la butoanele guvernării (ca ministru sau prim-ministru), ca şi anturajul său politic şi de business care, şi înainte, şi după aderarea la UE, a proliferat alimentându-se din resurse publice i-au alterat fibra morală până într-acolo încât a ajuns el însuşi o ţintă legitimă a luptei anticorupţie.
Statut care, la rândul său, i-a alterat iremediabil fibra europeană până într-acolo încât, prin tot ceea ce face şi prin tot ceea ce spune de când este la guvernare alături de PSD, Tăriceanu s-a transformat într-un cal troian pentru proiectul european, într-un duşman şi o ameninţare reală pentru integrarea României în spaţiul comunitar şi viitorul ei ca democraţie.
Nu întâmplător, în a doua jumătate din ianuarie 2017, la fix 10 ani distanţă de discursul din care am citat mai sus, Călin Popescu Tăriceanu punea la cale o acţiune în forţă prin care urmărea sincer să dea o lovitură mortală unui capitol important care a stat la baza aderării României la Uniunea Europeană: MCV.
Astfel, în timp ce Dragnea supraveghea redactarea, la el în biroul, a OUG-urilor de modificare a Codurilor penale, celălalt penal de la vârful coaliţiei coordona ieşirea unilaterală a României din Mecanismul de Verificare şi Cooperare, binecunoscutul MCV: "(...) voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că nu mai dorim să mai cooperăm în cadrul mecanismului de verificare, care nu este unul de cooperare şi care, parctic, stabileşte un tratament discriminatoriu pentru România".
În primăvara lui 2016, când, ca parte a pregătirilor pentru acapararea democratică a puterii absolute în România, PSD îşi făcea operaţii estetice în serie pentru a păcăli publicul intern şi partenerii externi, pe site-ul formaţiunii Liviu Dragnea era prezentat drept cel mai vizionar, curajos şi iubit fiu din istoria partidului: "Este primul președinte al PSD care a condamnat în mod oficial comunismul. De asemenea, este un susținător al luptei anti-corupție". Timpul ne-a demonstrat că tocmai genul ăsta de pro-european a fost şi Călin Popescu Tăriceanu.
Cel care, după ce în ianuarie 2017 ameninţa cu ieşirea României din MCV, s-a trezit în noiembrie 2018 că, în calitate de preşedinte al Senatului şi lider al coaliţiei de guvernare, va trebui să facă faţă concomitent celui mai dur raport MCV şi unei solicitări de ridicare a imunităţii parlamentare.
Aceasta din urmă într-un dosar în care faptele cercetate de procurorii DNA sunt conteporane cu... perioada în care Tăriceanu vorbea atât de pătruns despre agenda europeană a României şi stârpirea corupţiei.
