Revitalizarea politicii e împiedicată de legislație

Amendarea în 2015 a legii partidelor politice a avut drept obiectiv revitalizarea vieții politice, prin permiterea înființării și funcționării cu mai mare ușurință a unor partide noi, care ar putut ajuta la adresarea unor probleme locale sau determina mai mulți oameni să iasă la vot.

În realitate, legea a păstrat suficiente piedici care să anuleze acest obiectiv.

Pe de o parte, a fost eliminată una din cele mai mari bariere: numărul de membri necesari pentru a înființa o formațiune politică a fost redus de la 25.000 la 3. Pe de altă parte, partidele tradiționale au introdus în legislație o serie întreagă de noi piedici. În cadrul Centrului pentru Inovare Publică am realizat un studiu care arată ce efecte a avut noua lege a partidelor și ce probleme rămân de adresat.

De ce este important accesul noilor partide pe scena politică?

Societatea civilă spera ca noua lege a partidelor politice să sprijine politica locală, realizată de partide formate la nivelul unei comunități, fie aceasta un orășel, o comună sau un județ.

Unul din scopurile pentru care societatea civilă militase pentru modificarea legii era intrarea unor noi partide pe piața politică, astfel încât cetățenii să fie mai bine reprezentați.

De exemplu, era foarte dificil ca promotorii unei cauze foarte specifice (precum lipsa canalizării într-un sat, sau starea infrastructurii dintr-o anumită localitate) să se simtă reprezentați și să obțină resursele necesare soluționării problemei identificate. 

Un alt motiv pentru care era necesară modificarea legii ține de faptul că în general creșterea numărului de opțiuni politice poate mări și prezența la vot și poate stimula implicarea unor cetățeni altminteri indiferenți față de procesele politice, din cauza faptului că nu se identificau cu nici una din opțiunile existente. Cetățeni care în trecut se simțeau nereprezentați ar putea să își susțină astfel favoriții și sâ nu fie nevoiți să voteze strategic, adică doar pentru a evita ca cea mai puțin favorită soluție să câștige.

Aceste aspecte pozitive însă au fost îngreunate de menținerea sau introducerea mai multor bariere instituționale și legale. Deși unele partide noi, precum Uniunea Salvați România, au trecut pragul electoral la alegerile parlamentare, o serie de alte partide (unele care chiar au obținut mandate la alegerile locale) sunt pe cale de a fi radiate în anul 2017.

Câte partide noi au apărut?

În perioada mai 2015 - decembrie 2016 au fost înregistrate 65 de partide noi. Acestea sunt cele care au trecut toate etapele necesare dobândirii personalității juridice, dar alte 100 de cereri de înregistrare au fost depuse la Tribunalul București.

Dacă la alegerile locale au participat 30 de partide noi (dintre care 17 locale, acționând la nivelul unei comune, județ sau oraș), la alegerile parlamentare au putut participa doar 8 partide noi. Acestea sunt singurele care au reușit să strângă semnăturile necesare și ale căror liste nu au fost invalidate din varii motive de Biroul Electoral Central.

Cele mai multe din aceste partide vor avea o existență scurtă. Estimăm că 42 din 65 vor fi radiate la finele anului 2016. Motivele pentru aceasta vor fi expuse în cele ce urmează.

Care sunt piedicile care trebuie eliminate, pentru a permite reformarea politicii românești?

• Durată prea mare de înregistrare la Tribunal (termenul legal este depășit de două, trei ori, în medie)

Conform legislației în vigoare termenul maxim legal de soluționare a unui dosar depus la Tribunalului București este de 35 de zile (vezi aici procedura pe scurt).

În practică, durata medie de la depunerea documentelor la decizia Tribunalului a fost în medie de 87 de zile (minim 21 de zile, maxim 219). Durata perioadei de redactare a deciziilor și de depunere a eventualelor contestații a fost în medie de 64 de zile (minim 7 zile, maxim 226). Astfel, unele partide nu au putut participa la locale, iar altele au participat fără semn electoral, deoarece așteptau redactarea deciziei (mai mult, în unele cazuri, Curtea de Apel dăduse o decizie favorabilă, care nu fusese trecută în Registru — aceasta este o consecință a faptului că parlamentarii din comisia de modificare a legii partidelor nu au dorit să țină cont de recomandarea societății civile ca Registrul partidelor politice să fie administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă; în schimb, au preferat să păstreze Registrul la Tribunalul București, ceea ce este problematic având în vedere întârzierile amintite și faptul că Biroul Electoral Central, în momentul validării listelor de candidaturi, se uită la partidele înscrise în Registru pentru a vedea care au personalitate juridică).

Cauzele pentru aceste întârzieri sunt multiple: instanțele sunt supraaglomerate, nefiind suficienți judecători și suficiente săli de judecată; personalul auxiliar este foarte încărcat, iar grefierii nu redactează întotdeauna la timp deciziile; în unele cazuri, membrii fondatori uită să aducă unele documente, iar judecătorii preferă să acorde un nou termen în loc să respingă direct dosarul.

O potențială soluție ar fi judecarea cauzelor la Tribunalele județene, precum și mutarea Registrului la Autoritatea Electorală Permanentă. O consecință indirectă ar fi și faptul că membrii fondatori nu ar mai trebui să se deplaseze la București pentru a depune dosarele și pentru judecarea cauzelor, ceea ce ar reduce din costuri și ar accelera procesul de înregistrare.

• Numărul de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri este nerezonabil de mare

Partidele trebuie să strângă 1% semnături din numărul locuitoilor unei circumscripții, dar nu mai puțin de 100 de semnături la nivel de comune, 500 la orașe mici-mijlocii și 1.000 în orașe mari.

Acest lucru înseamnă că există situații în care ar trebui strânse semnături de la 93% din votanți, în măsura în care Comisia de la Veneția recomandă ca pragul să nu treacă de 1%. Potrivit Centrului pentru Inovare Publică, aproape jumătate din circumscripțiile din România au un prag mai mare de peste 5%. Durata a fost doar de o lună. 

Echipa Centrului pentru Inovare Publică recomandă mai multe soluții: prelungirea perioadei de strângere a semnăturilor la 6 luni; reducerea pragului relativ la 0,5% și a celui absolut la 20 (comune), 50 (orașe mici și mijlocii) și 100 (orașe mari și județe), dar fără să trebuiască 0,5%; acordarea de resurse Autorității Electorale Permanente pentru introducerea unei platforme online în care să fie încărcate în timp util listele de semnături. 

• Prag electoral prea ridicat

Conform legislației, partidele trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile dintr-o circumscripție, la alegerile locale pragul fiind mai ridicat pentru alianțe electorale (7% pentru o alianță electorală cu 2 membri, adăugându-se un procent adițional pentru fiecare alt membru). Sunt cel puțin 2 probleme cu acest prag: dezavantajează partidele mici în competiția electorală și încurajează fuziunea partidelor.

Reducerea pragului electoral la 2% ar evita fragmentarea excesivă a distribuției mandatelor și ar facilita dobândirea de mandate și pentru partidele mici.

• E aproape imposibil partidelor locale să reziste pe termen lung

Conform noii configurații a legii partidelor politice, vor fi radiate acele formațiuni care nu au desemnat candidați, singure sau în alianță, în două campanii succesive (cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în 1 circumscripție sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale în cazul alegerilor parlamentare).

Înseamnă că partidele care nu au desemnat candidați în numărul de circumscripții specificat pentru alegerile locale vor trebui să îndeplinească unul din cele 2 criterii pentru parlamentare, altfel își vor pierde personalitatea juridică. Cele mai multe județe nici nu au 75 de circumscripții, astfel că partidele locale sau județene sunt condamnate la o existență scurtă în absența unei modificări legislative.

• Inechitatea în rambursarea cheltuielilor electorale de la buget

Doar partidele care obțin minim 3% din voturi într-o circumscripție beneficiază de finanțare publică. Condiționând rambursarea cheltuielilor de atingerea acestor praguri înseamnă în practică faptul că partidele mari vor fi în principal cele care beneficiază de cheltuieli deductibile, în timp ce partidele mici, nou-formate, care nu reușesc să strângă voturi (în parte și pentru că nu au avut suficiente fonduri de a își face o campanie eficientă) au de-a face cu cheltuieli nedeductibile.

Mai mult, partidele locale din provincie sunt dezavantajate de faptul că există plafoane foarte diferite de la un tip de circumscripție la altul. O listă de consilieri locali într-un sector al Bucureștiului, de exemplu, înseamnă că poți să primești înapoi o sumă echivalentă cu 50 de salarii de bază minime. Dacă depui o listă pentru Consiliul General al Municipiului București, plafonul este de 500 de salarii de bază minime. În schimb, listele pentru consilieri locali într-un municipiu au limita de 5 salarii de bază minime (30 în cazul reședințelor de județ și 100 în cazul listelor pentru consiliile județene).

O potențială soluție susținută de Centrul pentru Inovare Publică este renunțarea la orice prag și, eventual, rambursarea proporțional cu numărul de voturi primite.

Concluzii

Sistemul instituțional prezintă bariere importante în calea dezvoltării partidelor locale. Partidele noi sunt de multe ori dezavantajate de legile existente.

Aceste lacune legislative atestă necesitatea unor modificări ale legii partidelor politice, legii finanțării partidelor (în special părțile legate de rambursarea cheltuielilor de campanie) și ale legilor electorale.

Dezbaterea publică e necesară. Echipa noastră a propus o serie de soluții punctuale la problemele menționate anterior, dar forma specifică pe care ar trebui să o ia reformele rămâne de stabilit în dezbaterile publice, care să implice un număr cât mai mare de ONG-uri și de cetățeni preocupați de îmbunătățirea politicii românești.

Centrul pentru Inovare Publică monitorizează dinamica apariției noilor partide și aplicarea legii partidelor politice. Puteți vedea aici, cu actualizare zilnică, centralizarea cererilor înregistrate la Tribunalul București. Centrul acoperă constant subiectul prin multiple analize.

Despre autor: Adelin Dumitru este politolog și coordonează în prezent proiectul “Legea partidelor politice: bariere și oportunități”. Monitorizarea partidelor noi se realizează cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe.

Editor: Laura Ștefănuț

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook