Radiografia eșecului lamentabil al PNL
Cu doar un an în urmă, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, cei doi președinți ai marelui PNL, partid format prin fuziunea a două partide mari, se uitau la sondaje și își făceau planuri la fel de mari. De câteva luni, la Cotroceni se instalase Klaus Iohannis, iar PSD părea să se afle în degringoladă, cu un premier și lider urmărit penal care demisiona pe Facebook din fruntea partidului și cu alți social-democrați care nici ei nu se simțeau tocmai bine uitându-se la dosarele ce sunt deschise pe numele lor. La acel moment, vara anului 2015, PNL ajunsese pe primul loc în sondajele de opinie, pe la 42-44% din intențiile de vot ale românilor, în timp ce PSD se prăbușea în jurul a 34-35%, nivel la care fusese prin 2011, înainte de formarea USL.
Întreaga situație arăta atât de promițător pentru liberali încât, chiar și cu un Sorin Oprescu încă în funcție, în libertate și neafectat de vreo acuzație de mită, liberalii visau să câștige Bucureștiul, vorbind chiar de o obligație pe care ar avea-o, în acest sens, față de alegători.
Toamna anului 2015 a crescut și mai mult optimismul liberalilor: Oprescu este împins la marginea pistei, odată cu arestarea preventivă și acuzațiile în valuri pe care i le aduc procurorii, iar Ponta este trimis în judecată și, în urma tragediei de la Colectiv, pleacă și de la Palatul Victoria. PNL se afla în continuare pe primul loc în sondaje, deși lipsa de eficiență și de soluții, ezitările și chiar cedările pe subiecte delicate începuseră să-i afecteze procentele. „Primăria Capitalei va fi câştigată de PNL, avem candidaţi buni, o să vedeţi (...) De multă vreme PNL nu a mai avut aşa o ofertă pentru Capitală la nivel de principiu”, declara, în decembrie 2015, Alina Gorghiu.
Să vedem cum stă PNL acum, la cald, după închiderea urnelor. Evident, cifrele definitive vor fi aflate în orele următoare, dar exit-poll-urile sunt extrem de concludente. Chiar dacă vor fi variații de 2-3 procente, este puțin probabil să se înregistreze răsturnări spectaculoase de situație.
Adică, în cursa pentru Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu va rămâne pe locul trei, după Gabriela Firea și Nicușor Dan, orice ar fi. Că va fi cu 13% sau 15% este irelevant. Contează mai mult că este în urma celor doi, deși acum câteva zile susținea că, potrivit măsurătorilor făcute de PNL, el ar avea dublu decât Nicușor Dan, iar liderul USB ar trebui să se retragă.
Ca să mai rămânem un pic în aria Capitalei, istoria va consemna că liberalii desemnați candidați nu doar că nu au câștigat vreo primărie de sector, dar au suferit înfrângeri usturătoare în fața unor social-democrați urmăriți penal sau trimiși în judecată. Este vorba, evident, de sectoarele 3 și 5. Pe Cristina Pocora o desparte o distanță uriașă și umilitoare (circa 50 de procente) de Robert Negoiță, în timp ce Ovidiu Raețchi se uită în sus, în clasament, și la Marian Vanghelie, și la candidatul PSD, Daniel Florea. Pe locul trei se află și candidatul PNL la Primăria sector 1, Alexandru Nazare, în timp ce candidatul PNL la Primăria sector 6, Răzvan Mironescu, a reușit să se claseze după candidații PSD și USB, dar și după independentul Ștefan Florescu.
Cât despre Consiliul General și consiliile locale de sector, cu excepția sectorului 5, PNL este consecvent în ocuparea locului 3.
Rămâne de văzut cum stau liberalii în țară, dar pare puțin probabil să fie atinsă ținta de a câștiga „cel puțin jumătate din capitalele de județ” din Moldova și majoritatea capitalelor din Ardeal și Banat, așa cum prognoza Vasile Blaga („În Ardeal și Banat, PSD va câștiga două primării dacă are noroc”, spunea co-președintele PNL în urmă cu doar câteva zile).
Puțin probabilă pare să fie și obținerea, la nivel de țară, a procentului de 35% din voturi.
Anticipând dezastrul pe măsură ce veneau la sediul partidului cifrele tot mai sumbre, liderii PNL vorbesc deja de organizarea unui congres tocmai după alegerile parlamentare. Adică, prin 2017 încolo! Evident, se invocă nevoia ca partidul să rămână unit în perspectiva alegerilor parlamentare și calendarul stabilit mai demult, de unde, până acum, se vorbea de posibilitatea devansării congresului. Ca primă dovadă în neasumarea eșecului de către de liderii PNL a stat faptul că nici Gorghiu, nici Blaga nu l-au însoțit pe Cătălin Predoiu la primele declarații de după închiderea urnelor, când a anunțat că, în cazul confirmării cifrelor exit-poll-urilor, își dă demisia din fruntea PNL București.
În continuare, o deturnare a atenției de la problemele majore ale PNL se poate face, după cum deja au început să indice unele declarații, prin atacarea Guvernului Cioloș. „Eu cred că domnul prim-ministru s-a ocupat de reforma clasei politice, iar noi, partidele reformate, ne-am ocupat de sinistrați (...) Ce-ați auzit dumneavoastră de la pupitrul Guvernului vizavi de aceste inundații? (...) Ce-au făcut, câte sunt la ora asta, câte case mai sunt sub apă, câți oameni și-au pierdut domiciliul, câți au murit, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au luat măsuri, ce măsuri se iau acum?”, a fost mesajul scrâșnit al purtătorului de cuvânt al PNL București, Cezar Preda.
