PSD din afara PSD
După ultima ședință a Comitetului Executiv al PSD, în care și-a „executat” încă doi adversari și le-a transmis un avertisment tranșant celorlalți, Liviu Dragnea pare să fie întărit. A reușit, încă o dată, să câștige o bătălie, să arate că încă deține controlul în partid, nu-i așa? Totuși, victoria lui Dragnea este o nouă înfrângere a PSD, care, la aproape doi ani de la câștigarea alegerilor cu un scor istoric pentru partid, se află poate în cea mai neagră perioadă a vieții sale politice.
Bilanțul CEx-ului de luni - organizat la circa două luni după un alt CEx, cel în care 56 de membri ai conducerii PSD au votat pentru susținerea lui Liviu Dragnea la șefia partidului - arată așa: din cei șapte lideri social-democrați care au îndrăznit să-l contreze pe șeful suprem, doi au fost excluși, arătându-li-se celorlalți dovada că niciunul nu este indispensabil. Oricât de puternică ar fi organizația din spate, oricât de mare ar fi vechimea în partid și contribuția avută în ultimii ani, cu toții vor fi dați afară dacă nu se realiniază în spatele lui Liviu Dragnea. Ca să vorbim pe cifre concrete: Adrian Țuțuianu și Marian Neacșu aveau o vechime în PSD de circa 20 de ani, iar filialele conduse de ei au obținut printre cele mai bune rezultate la ultimele alegeri parlamentare (PSD Dâmbovița - peste 62%, PSD Ialomița - 59%).
Receptori ai avertismentului de luni sunt Paul Stănescu, Gabriela Firea, Mihai Tudose, Marcel Ciolacu și Ion Mocioalcă. Liderul PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, cel care la începutul anului vorbea, într-o scrisoare, despre suspendarea democrației în partid, iar în septembrie semna declarația prin care se cerea demisia lui Liviu Dragnea, ca metodă de a salva partidul și Guvernul, s-a sucit din nou. Nu doar că nu mai vorbește despre înlăturarea lui Dragnea, ci chiar face un pas în față pentru a intra în Guvern, la iminenta remaniere. Evident, nu din interese personale meschine și nu pentru că i-ar fi fost cumpărată tăcerea, ci pentru că ar putea aduce „plusvaloare Guvernului și țării ăștia”.
Ce se va întâmpla în continuare? În primul rând, apele în PSD nu doar că nu se vor liniști, ci se vor învolbura și mai tare.
Pe de o parte, exclușii spun că vor contesta decizia de luni a Comitetului Executiv, atât în interiorul partidului, cât și în instanță. Pe de altă parte, peste 220 de parlamentari, primari, consilieri locali și județeni din PSD Dâmbovița precizează apăsat că îl susțin „necondiționat și fără rezerve” pe Adrian Țuțuianu. Aceasta după ce doi deputați ai filialei conduse până luni de Țuțuianu au ieșit public să spună că „orice demers al său este și al nostru”.
Ca mesajul să fie și mai clar, aceiași membri ai PSD Dâmbovița îi cer Rovanei Plumb, înscăunată șef interimar al filialei, să refuze numirea, în caz contrar aceștia urmând să boicoteze „orice acțiune politică, convocată sau inițiată de conducerea interimară”.
Luări de poziții similare au avut și unii parlamentari ai PSD Ialomița, filiala condusă până luni de Marian Neacșu.
Cu alte cuvinte, în cele două organizații va începe o luptă de gherilă, între susținătorii exclușilor și șefii interimari parașutați de la centru. Revolta sancționaților se va simți și în Parlament, unde li se vor alătura oamenii controlați de puciștii ne-excluși încă: Paul Stănescu (PSD Olt), Gabriela Firea (PSD Ilfov și PSD București), Marcel Ciolacu (PSD Buzău) și Ion Mocioalcă (PSD Caraș Severin).
Cel puțin public, exclușii și oamenii lor spun că nu vor susține vreun efort al opoziției de dărâmare a Guvernului Dăncilă, dar atrag atenția că vor fi deosebit de selectivi în votarea proiectelor de lege. Relevantă este, în acest sens, declarația lui Adrian Țuțuianu: „Eu nu am să votez vreodată o moţiune de cenzură împotriva unui guvern al PSD, am să votez toate actele normative care sunt importante pentru dezvoltarea economică, pentru infrastructură, pentru reforma sistemului judiciar, pentru reforma sistemului de incompatibilităţi, dar nu voi fi votant pur şi simplu, ci voi fi un votant critic al guvernării”.
Și vor mai face ceva exclușii: vor încerca să-l dea jos pe Liviu Dragnea de la șefia Camerei Deputaților. Semnalul a fost tras tot de Țuțuianu: „Ceea ce încearcă să acrediteze acum Dragnea este că noi vrem să dăm jos Guvernul. Poate chiar el are intenția asta. Este posibil, însă, să îl dăm jos pe el”.
Pe actualul Regulament, misiunea pare imposibilă, în condiţiile în care revocarea preşedintelui Camerei se poate face doar la propunerea grupului parlamentar care l-a propus. Dar, dacă tot e vorba de luptă de gherilă, contestatarii lui Dragnea ar putea sprijini, mai întâi, încercarea opoziției de a modifica Regulamentul Camerei în sensul schimbării procedurii de revocare.
De partea cealaltă, Liviu Dragnea și susținătorii săi vor compensa pierderea voturilor unor parlamentari PSD cu racolări de alte partide. Au spus-o răspicat atât senatorul Liviu Pop, cât și deputatul Claudiu Manda. „O să avem câțiva colegi care vor să vină la noi de la alte partide. Săptămâna viitoare îi vom prezenta. O să avem o majoritate parlamentară solidă”, a precizat Manda.
Dacă racolații provin de la PNL și PMP, poate și din rândul oamenilor lui Victor Ponta, singura problemă va fi numărul acestora. Vor fi ei suficienți pentru a contrabalansa influența puciștilor? Nu de alta dar, în funcție de optimismul sau pesimismul surselor, Stănescu, Firea, Țuțuianu și ceilalți ar controla 20, 25 sau 30 de parlamentari. Dacă, în schimb, racolații provin din ALDE se va intra într-o nouă etapă a războiului în coaliție, război din care merită menționate doar etapele consumate miercuri: 1. ALDE a votat „in corpore” pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin; 2. ALDE condiționează votul la bugetul pe 2019 de includerea finanțării pentru Autostrada Unirii, aprobată și ea, prin lege, miercuri.
Și dacă nu vor dinamita coaliția prin racolarea de parlamentari de la ALDE, scenariu vehiculat de mult timp în culisele politicii dâmbovițene, social-democrații trăiesc astăzi, exclusiv din cauza lui Liviu Dragnea și a modului dictatorial în care conduce, poate cea mai neagră perioadă din istoria partidului.
În primul rând, la nici doi ani după alegerile în care au reușit să obțină peste 45% din mandatele parlamentare - la care s-au adăugat mandatele ALDE (6%) -, social-democrații au ajuns să depindă de racolații de la alte partide pentru a-și trece proiectele importante prin cele două Camere. Printre ei nu se mai află nume importante pentru PSD, începând cu fostul premier și președinte al partidului Victor Ponta, continuând cu primari și europarlamentari. Unii au fost dați afară la dorința lui Dragnea, alții au plecat singuri, când s-au convins în ce direcție se îndreaptă lucrurile.
Apoi, mai mult ca niciodată, social-democrații se bat între ei pe ciozvârtele puterii pe care le aruncă, după bunul plac, șeful PSD. Ba o funcție în Guvern, pentru câteva luni, ba o funcție pentru cineva apropiat prin vreo direcție din teritoriu, ba vreun contract grăsuț pentru firmele pe care le controlează. Se înregistrează unii pe alții, cu aparatură rudimentară sau cablați cu tehnică de ultimă generație, pentru ca apoi să fugă cu „dovezile trădării” la șeful suprem sau, după indicații, la televiziunile apropiate acestuia. Se urmăresc unii pe alții și își ascultă telefoanele, au ajuns să privească cu teamă peste umăr și să se întrebe cine și ce secrete a mai aflat. Paranoia este la cote maxime, zilele acestea, în PSD. Cine mai negociază cu cine, cine s-a întâlnit cu cine, cine și de ce a mers la cutare onomastică și, mai ales, cine cui sapă groapa.
În curând, funcțiile și privilegiile pe care Liviu Dragnea le împarte în dreapta și în stânga pentru a-și apropia unii colegi și a-i fideliza pe alții nu vor mai fi nici ele suficiente. Cu cât se apropie alegerile cu atât se va vedea mai clar că împăratul este gol. Iar parlamentarii sau primarii care se bucură astăzi pentru un privilegiu temporar obținut prin bunăvoința șefului vor trebui să iasă pe străzi și să le explice oamenilor ce au făcut pentru a le rezolva problemele reale, nu pentru a asigura, cu orice preț, liniștea lui Liviu Dragnea. Vor trebui să explice și de ce oamenii nu trăiesc mai bine, așa cum li s-a promis înainte de alegerile parlamentare. Și de ce, de aproape doi ani de zile, în loc de programe coerente de dezvoltare și investiții, social-democrații au fost mai preocupați să-și pună și să-și dea jos propriile Guverne, să masacreze legi în Parlament și să-i rezolve problemele penale ale lui Liviu Dragnea.
