Europa trece din nou printr-o criză, a treia în ultimul deceniu. Rolul Uniunii Europene s-a schimbat astăzi. Mai mult decât rezolvarea problemelor interne și garantarea păcii în Europa, rolul principal a Uniunii este acum de a oferi oamenilor o Europă sigură și rezistentă într-o lume tumultoasă.
Tocmai de aceea trebuie să consolidăm rolul Uniunii Europene și capacitatea acesteia de a fi un bun manager în timp de criză.
Pandemia de coronavirus ne-a arătat unde trebuie să acționăm și ce trebuie să îmbunătățim: faptul că fiecare stat membru și-a închis frontierele în mod unilateral, că au fost introduse cerințe de călătorie și zile de carantină diferite de la stat la stat și, cel mai important, că UE a început campania de vaccinare mai lent decât partenerii noștri occidentali cei mai apropiați. Prea mult timp Europa a fost blocată în procese îndelungate care au dus la decizii adoptate tardiv. Conferința privind viitorul Europei trebuie să aibă o prioritate: Europa trebuie să fie în măsură să acționeze rapid și să obțină rezultate reale.
În unele domenii, Uniunea Europeană ar trebui să redea anumite competențe statelor membre. Cu toate acestea, atunci când acțiunea comună este crucială, Uniunea Europeană are nevoie de puteri executive mai mari pentru a acționa mai rapid și pentru a implementa măsuri fără întârziere.
Să ne uităm la Rusia, Turcia sau China: o singură țară nu ar trebui să împiedice Europa să acționeze pe scena globală, lucru care se întâmplă prea des. În politica externă trebuie să devenim mai eficienți renunțând la unanimitate și luând decizii prin vot majoritar. Ca pas următor, ar trebui să numim un ministru european de externe cu drepturi depline, care să vorbească în numele întregii Uniuni Europene și care să răspundă în fața Parlamentului European.
În același timp, Europa trebuie să-și întărească capacitățile de securitate și apărare și să fie unită.
Avem nevoie de o foaie de parcurs clară către o Uniune Europeană de Apărare în cadrul NATO cu forțe armate europene și cu un sediu comun, care să nu înlocuiască forțele armate naționale, ci să combine forțele noastre pentru a impune respect în lume. În orice situație, capacitatea noastră de apărare trebuie întotdeauna utilizată pentru a aduce pace.
De asemenea, pentru a garanta siguranța cetățenilor, Europa trebuie să fie pregătită să facă față următoarei pandemii și altor boli grave. Într-adevăr, statele membre dețin responsabilitatea principală în materie de sănătate și îngrijiri medicale. Cu toate acestea, pandemiile nu se vor opri la granițe. Ar trebui să creăm un Institut european „Marie Skłodowska Curie” pentru cercetări la nivel înalt, care să reunească cei mai buni cercetători, astfel încât să putem intensifica lupta împotriva cancerului, dar și a Alzheimerului și a altor boli infecțioase precum Covid-19. Europa poate deveni noul laborator de inovare în domeniul sănătății.
Tehnologia determină schimbarea și remodelează lumea noastră. De aceea, Europa trebuie să joace un rol principal în revoluția digitală.
Pentru a face acest lucru, UE are nevoie de competențe adecvate pentru a dezvolta o adevărată piață unică digitală. Avem nevoie de un „Act digital” european cu obiective de investiții obligatorii și standarde de infrastructură, cu proiecte emblematice clare. Printre aceste proiecte ar trebui să se numere o rețea 5G extrem de sigură și extinderea rețelei de fibră optică, investiții în inteligența artificială și învățarea automată pentru a excela în medicina de precizie și încurajarea inovației în domenii verzi pentru viitorul mobilității, cu o nouă tehnologie a bateriei.
Suntem deja lideri în protecția mediului și am stabilit un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030. Dacă, însă, intenționăm cu adevărat să facem un pas mai departe, atunci Uniunea Europeană trebuie să fie responsabilă de politica climatică, în special să negocieze și să convină asupra unor acorduri internaționale climatice cu țări terțe, în conformitate cu standardele ecologice europene.
Iar dacă vrem să susținem toate aceste obiective, este crucial ca Europa să fie pregătită să reziste financiar următoarei crize. Pentru a face acest lucru, Uniunea Economică și Monetară trebuie finalizată.
UE are nevoie de propriul său ministru de Finanțe, care să se concentreze pe stabilitate și performanță macroeconomică. Următoarea criză economică nu ar trebui să ducă la datorii crescute pe umerii generațiilor viitoare. Nu ne putem permite să pierdem entuziasmul tinerilor noștri, trebuie să le asigurăm un viitor prosper la conturarea căruia ei să poată contribui.
În ultimii ani, europenii au avut din ce în ce mai mult impresia că ceea ce se întâmplă la Bruxelles nu are un efect asupra vieții lor și nu știu pe cine să tragă la răspundere pentru eșecuri sau pe cine să felicite pentru reușite. Acest lucru se întâmplă atunci când există prea mulți responsabili în același timp: deciziile importante sunt luate cu întârziere și oamenii nu mai știu pe cine să tragă la răspundere. Europenii au nevoie de o conducere democratică mai puternică.
Uniunea Europeană va fi un manager eficient pe timp de criză numai dacă este legitimată de oameni să facă acest lucru. Trebuie să consolidăm mandatul democratic al Uniunii. Înainte de următoarele alegeri europene, trebuie să avem claritate asupra cui îi revine responsabilitatea în Europa. La toate alegerile naționale, cetățenii pot alege între candidați care au propriile programe.
De aceea ar trebui ca și la nivel european să consolidăm procedura „candidatului-lider”, unde alegătorii vor avea un cuvânt decisiv cu privire la cine va conduce Comisia Europeană. Cel mai mare partid care va forma majoritatea în Europa va obține dreptul de a numi președintele Comisiei Europene, în condițiile în care obține sprijinul majorității Parlamentului European. Sau ar trebui să fim și mai îndrăzneți și să introducem alegerea directă, de către cetățeni, a președintelui Comisiei.
Mai mult, UE are nevoie de o persoană asupra căreia oamenii să aibă un cuvânt mai mare de spus. Incidente precum „Sofagate” nu ar apărea dacă Europa ar avea în sfârșit un singur președinte al executivului.
Dacă Europa vrea să supraviețuiască următoarei crize, are nevoie urgentă de schimbare: o Europă mai democratică, cu puterile necesare pentru a servi intereselor comune ale europenilor.
De aceea, în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei nu ar trebui să începem dezbaterea cu subiecte tabu sau limitări, ci cu o minte deschisă și ambiție. La fel ca părinții noștri fondatori, Grupul PPE va continua să fie motorul unei mai mari integrări europene care să îndeplinească cerințele cetățenilor. E timpul să nu ne mai concentrăm exclusiv pe gestionarea crizelor, ci să începem să visăm la viitorul nostru.
