PNL pare să piardă alegerile cu mult înainte de scrutin
Un recent publicat și mult dezbătut sondaj de opinie arăta că PNL își continuă căderea, diferența dintre liberali și social-democrați ajungând la zece procente cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare. Cifrele respectivului barometru trebuie privite cu circumspecție, dar câteva detalii merită a fi reținute, semnificative fiind pentru a creiona ceea ce se va întâmpla după scrutinul din 11 decembrie. Și, oricum am lua cifrele și oricum am suci situația, ajungem la aceeași concluzie: liberalii par să fi pierdut deja alegerile. Cât despre guvernare - dacă vor ajunge acolo, printr-un mare noroc și un acerb joc de culise -, tot rolul perdantului l-ar juca.
Sondajul realizat, la începutul lunii septembrie, de un institut apropiat social-democraților indică următoarea poză a momentului: PSD - 40%, PNL - 30%, ALDE - 7%, PMP - 6%, USR - 5% și UDMR 5%. Restul formațiunilor politice nu doar că s-ar situa sub pragul electoral, dar nu ar depăși 1%. Spre calibrare, să ne uităm și la cifrele din sondajul publicat de PNL la sfârșitul lunii trecute: PSD - 37%, PNL - 31% și USR - 4%.
Câteva observații înainte de orice. Prima se referă la topul încrederii din sondajul apropiat PSD. Pe primele trei locuri sunt plasați primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, ex-premierul Victor Ponta și co-președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, în timp ce Alina Gorghiu și Vasile Blaga, co-președinții PNL, au cam jumătate din scorul primilor. În clasament nu apare însă deloc președintele PMP, Traian Băsescu, deși în sondajul din august al aceluiași institut fostul șef al statului apărea cu 29%. A doua observație se referă la sondajul publicat de PNL: liberalii au comunicat doar cifrele PSD, PNL și USR, fără a sufla vreo vorbă despre scorul ALDE și PMP.
Dincolo de toate aceste „cosmetizări” pe care partidele le operează pentru public, cifrele vehiculate conturează câteva certitudini. În primul rând, PSD are toate șansele ca, împreună cu ALDE și după redistribuirea voturilor, să se apropie de pragul de 50% al majorității parlamentare. Câteva procente în plus poate lua de la minoritățile naționale altele decât minoritatea maghiară (18 parlamentari). Dar și de la UDMR, mai ales că varianta colaborării cu Partidul România Unită a fost respinsă tăios de Liviu Dragnea, iar intrarea în Parlament a acestei formațiuni este oricum incertă. Varianta colaborării PSD-ALDE-PMP, deși pare greu de imaginat prin prisma conflictelor dintre liderii celor trei partide, nu trebuie nici ea exclusă, mai ales că există deja precedentul alianțelor făcute, în consiliile județene, de social-democrați și oamenii lui Traian Băsescu. Prin urmare, PSD poate coagula în jurul său spre 60% din noul Parlament.
De partea cealaltă, cu cine poate face alianță PNL pentru a aspira la atingerea majorității? Chiar dacă ar reuși să atragă de partea sa PMP, USR și UDMR, tot nu ar fi de ajuns. Ceea ce nu-i împiedică pe liberali să transmită, mai mult sau mai puțin subtil, mesaje de genul „președintele Iohannis va desemna un premier cu sânge liberal chiar dacă PNL nu va fi pe primul loc”. Ultimul mesaj de acest fel a venit, la sfârșitul lunii august, de la Alina Gorghiu, care a transmis aleșilor locali ai PNL că „atâta vreme cât la Cotroceni există un președinte pe care îl cheamă Klaus Iohannis, niciodată Dragnea nu va fi premierul României”. Ce speră liberalii prin diseminarea acestei idei? Pe de o parte, să convingă că PNL nu este un cal pierzător dinainte să se dea startul și că merită ca partidele mici să ia serios în considerare varianta colaborării cu PNL. Pe de altă parte, să reținem că „interdicția” îl privește doar pe Liviu Dragnea, ca și cum un alt social-democrat ori un aparent tehnocrat - gen Vasile Dâncu sau Florin Georgescu - ar fi o variantă plauzibilă. În paranteză fie spus, știm că și Dacian Cioloș și-ar dori să rămână în continuare premier, iar toți politicienii au vorbit până acum de necesitatea instalării unui guvern politic, nu și a unui prim-ministru politic.
Revenind la PNL, este tot mai clar că singura lor șansă să prindă guvernarea ar fi o colaborare cu PSD. Doar că și acest scenariu pare să se fi spulberat în vânt. Și, pe deplin justificat, dacă ne gândim că PSD, un partid capabil să coaguleze în jurul său o confortabilă majoritate parlamentară, nu are de ce să împartă guvernarea cu PNL. Lucru spus, printre rânduri, și de Liviu Dragnea, care declara zilele trecute că „mai bine este dușmanul binelui” și că social-democrații au abandonat de mult ideea unei guvernări cu PNL, lucru pe care ar trebui să-l facă și Klaus Iohannis („Preşedintele României ar trebui să fie mulţumit să se formeze o majoritate stabilă în ţara noastră”, Liviu Dragnea, 12 septembrie). Și, presupunând prin absurd, că social-democrații ar ceda din roata guvernării în favoarea cooptării PNL, ce fel de relație ar avea PNL cu PSD+ALDE? Să ne amintim doar cum s-au terminat alte colaborări cu social-democrații (gen USL sau Guvernul Boc 1).
Liderii liberali parcă refuză, însă, să vadă realitatea. Mai zilele trecute, Vasile Blaga, desemnat să coordoneze campania PNL, spunea cum el nu a pierdut nicio campanie și părea chiar deranjat că nu toți oamenii înțeleg performanța obținută de partid la locale. „Pentru prima dată în istoria lui, PNL-ul a trecut de 30%. Niciodată nu a avut, după ’90, 30%. (...) Mai mult, unii spun că 32% a fost un eşec major, în timp ce 37% de la PSD a fost o victorie categorică”, spunea Blaga.
Evident, acesta a uitat că, în martie 2015, înainte de a rata multe momente importante, PNL devansa PSD în ceea ce privește intenția de vot, iar liderii partidului spuneau că este doar o chestiune de timp răsturnarea Cabinetului Ponta și preluarea guvernării.
