Aproape 3 milioane de copii au intrat pe porțile grădinițelor și ale școlilor în România anul acesta. 3 milioane de copii în țara în care natalitatea este pe minus de 30 de ani. Ce face statul în domeniul educației pentru ca cifra aceasta să nu fie din ce în se mai mică în fiecare an? De ce părinții elevilor trebuie să țină în spate și cu buzunarul propriu nepăsarea statului?
O persoană care decide astăzi în România să facă un copil - sau mai mulți - știe că va trebui să se descurce, să suporte din buzunarul propriu multe din „drepturile” pe care ar trebui să i le asigure statul. Va trebui să treacă prin furcile caudine să găsească un loc la creșă, apoi la grădiniță, să achiziționeze auxiliare și materiale necesare pentru grădinițe și școli, ca să nu-i lipsească nimic copilului. Va trebui să convingă un bunic sau să-i ofere bonei trei sferturi din salariu sau pe tot ca să-l ia pe cel mic de la școală la ora 12 și să aibă grijă de el până la terminarea programului de muncă. Sau va trebui să plătească un salariu apropiat de cel mediu pe o școală privată cu afterschool. Sau va trebui să renunțe la job dacă niciuna din variante nu este oportună.
Neajunsurile sistemului de educație, pe care le compensează din propriul buzunar, precum și lipsa de perspective pentru ei și pentru copiii lor, îi alungă pe părinți din țară. Autoritățile nu vor să recunoască rana adâncă lăsată de milioanele de români care și-au părăsit țara fără cale de întors. Organizația RePatriot a prezentat la începutul anului o cifră îngrijorătoare pentru viitorul României - 10 milioane de români trăiesc în afara țării. În același timp, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni vorbește de 8 milioane, iar Ministerul Afacerilor Externe vorbește de 5.7 milioane. Nu îi putem condamna pe cei care pleacă, nici pe cei care întârzie aducerea unui copil pe lume sau decid să nu facă deloc copii. Încă dinainte de decizia de a avea un copil, tinerii își fac calcule despre cum ar putea să îi ofere cele necesare. Și totuși, ce facem pentru ca măcar cele 3 milioane de copii și părinții lor să nu mai plece, iar cei care au plecat să vrea să revină?
O propunere ar fi școala completă, cu program prelungit, care să acopere din lipsurile și costurile educației de acum. Cursuri dimineața într-un singur schimb, masă caldă la prânz, urmate de școala după școală cu sprijin la teme, educație remedială sau pregătire pentru examene și olimpiade, activități sportive, sprijin pentru orientare în carieră sau alegerea unei meserii și activități diverse sub supravegherea profesorilor după ore, orientare în carieră, transport gratuit. Și, înainte de toate, materialele didactice - de ce nu și auxiliare - și infrastructura de bază. Dacă statul și-ar respecta măcar aceste obligații, părinții nu ar mai trebui să scoată din buzunar atât de mulți bani anual pentru a compensa nepăsarea sa. Un studiu din 2018 al organizației Salvați copiii ne arată cum părinții cheltuiesc anual în jur de 3000 de lei exact pentru ceea ce ar trebui să ofere statul - manuale, culegeri, rechizite, compensarea lipsurilor materiale din școli prin fondul şcolii, fondul clasei, meditaţiile la materiile studiate la şcoală, mâncarea copilului pe durata programului de şcoală, transportul între casă şi şcoală, precum şi programele de şcoală după şcoală.
Așa cum se face școala acum, fără susținere pentru părinții care lucrează sau vor să lucreze, cu bani aduși de acasă pentru necesarul elementar fără de care profesorii nu își pot face treaba și fără o informare și consiliere disponibilă, copiii trec prin școală cum pot și dacă pot. Am primit de la mămica unui elev din clasa pregătitoare o listă interminabilă cu materiale didactice pentru care va cheltui niște sute de lei, pe lângă cheltuielile cu îmbrăcăminte, ghiozdan, caiete și rechizitele esențiale. Iată cum arată o astfel de listă:
• Manual limba engleză - 50 lei
• Auxiliare - 115 lei
• Alte materiale - 300 de lei: suport pentru instrumente de scris, folii de plastifiat A4, mapa plic transparent, betișoare mari, cretă colorată, cretă asfalt, cutie cu sclipici, hârtie A4 albă copiator, rolă hârtie desen pentru suport, paletă culori acuarelă, set foarfeci cu vârf rotunjit, lipici alb pe bază de apă, lipici solid, set pahare ermetice, hârtie glasată, bloc carton alb, hârtie desen A4, hârtie creponată, pene indian, set farfurii carton, set plastilină 12 culori, șnur colorat, hârtie colorată, carton multicolor, ochișori mobili, hârtie creponată pastel, pastă Fimo albă, mini ciucuri, sârmă henila, magneți plastic, mărgele din lemn, set 5 pensule plate, creioane grafice, paie din hârtie, set 12 culori guasa, etichete albe, folii protecție, gumă de șters, betișoare scurte pentru numărat, nasturi, caiet foaie velină.
Cu fiecare leu care se adună, suntem mai departe de învățământul gratuit prevăzut în lege. Școala cu program prelungit, propusă de USR, ca amendamente la Legile Educației, a fost respinsă de coaliția PSD-PNL, iar școala a început fără masă caldă, în ciuda promisiunii că în acest an școlar vor beneficia de ea un milion de copii. În lipsa legislației adoptate de Guvern, nu se vor face nici licitațiile în timp util. Cu gândul la școala cu program prelungit și masă caldă la prânz, ca în țările civilizate, părinții vor continua să susțină din buzunarul propriu obligațiile statului.
