Editorial O țară care nu-și protejează copiii de violatori

Data publicării:
Monica Berescu
Monica Berescu
Deputată USR
Monica Berescu are 33 de ani, a absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității Al. I . Cuza din Iași, specializarea Administrație Publică și are un Master în Managementul și Dezvoltarea Resurselor Umane, un semestru din cadrul acestui master fiind urmat la Universite de Poitiers, în Franța. Totodată, este licențiată si în Drept. 11 ani din cariera profesională i-a petrecut în corporații, cei mai mulți pe zona de IT, ultimii dintre aceștia ca manager de operațiuni și project manager, conducând echipe de peste 90 de persoane și gestionând peste 18 clienți din SUA și Europa pe zona de outsourcing IT. Este membră a Comisiei pentru muncă și protecție socială și vicepreședintă a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.
Monica-Berescu_avatar_1616579733

România este blândă cu agresorii sexuali ai minorilor. Din cauza unei legislații deficitare, incomplete, aceștia scapă de închisoare. 75% dintre sentințe sunt cu suspendare, atunci când este vorba despre întreținerea unor acte sexuale cu minori, care de fapt sunt violuri mascate. De multe ori, motivația instanțelor de judecată este de-a dreptul tulburătoare: se consideră că a fost un act sexual consimțit, fiindcă victima era îmbrăcată provocator, i-a însoțit de bună voie pe bărbați, fără să știe ce se va întâmpla sau pentru simplul fapt că victima nu a țipat.

Parlamentarii au partea lor de vină pentru toate ororile la care sunt supuși copiii cu vârste de 12-13 ani sau mai mici. Culpa comună provine din lipsa de interes pe care au demonstrat-o în ultimii zeci de ani în ceea ce privește protecția minorilor, mai ales în cazul agresiunilor sexuale.

Anul trecut, am depus în Parlament un proiect de lege prin care am propus modificarea Codului Penal astfel încât orice act sexual cu minor sub 14 ani să fie încadrat la infracțiunea de viol, care este pedepsită cu închisoare cu suspendare. În prezent, acest lucru nu este posibil, deoarece majoritatea infracțiunilor sexuale cu minori sunt judecate în regim de act sexual cu un minor, iar pedepsele sunt mai mici, 3 din 4 sentințe de acest gen fiind de închisoare cu suspendare, nu cu executare.

Legea antiviol este o propunere pe care am inițiat-o împreună cu alți trei colegi, Oana Țoiu, Anca Dragu și Andrei Lupu, deputati si senatori USR, și propune stabilirea unei limite minime de vârstă de la care se consideră că un minor înțelege implicațiile și consecințele unui act sexual și are capacitatea cognitivă să exprime un consimțământ pentru consumarea actului sexual.
Legea anti viol propune modificarea Articolului 218 din Codul Penal, ca acesta să incrimineze expres ca infracţiune de viol comiterea unui raport sau act sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, limita de vârstă minimă în statele din Uniunea Europeană.
Această modificare a legii este esențială pentru că în ultimii 5 ani, un număr de 2.037 de dosare cu privire la infracțiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanțele românești, în aproximativ 50% dintre acestea victimele având vârsta sub 15 ani. În aceeași perioadă, au fost judecate 355 de dosare de viol în care victima avea sub 16 ani.

Reiese așadar faptul că majoritatea actelor sexuale cu un minor sunt încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. Totodată, jurisprudența a arătat că dacă există urme ale constrângerii fizice, fapta este încadrată ca infracțiune de viol, iar dacă nu, ca act sexual cu minor. În puține cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenței constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înțelege în întregime consecințele deciziilor sale.

În acest moment, în România, 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite iar din 2014 și până în prima parte din 2020, au fost 18.549 de cazuri raportate de agresiuni sexuale asupra minorilor și 10.622 de cazuri au fost încadrate ca act sexual cu un minor.

Stabilirea unei vârste pentru consimțământ este o bună practică la nivel internațional și în același timp, este o solicitare a societății civile, care a strâns peste 100.000 de semnături în acest sens. Mai mult, România are deja două condamnări la CEDO pentru încălcarea obligației sale de a proteja legal împotriva tratamentelor degradante și de a urmări interesele superioare ale minorilor în aplicarea actelor de justiție în condițiile în care violuri asupra unor copii de 11 ani, respectiv 13 ani au fost încadrate la acte sexuale cu minori pe motiv că victimele nu au țipat, nu au spus părinților, au fost îmbrăcate provocator sau i-au însoțit pe bărbați fără să realizeze ce va urma.

Legea antiviol blocată la Senat de senatori grăbiți să plece în delegații

Comisia juridică din Senat, condusă de fosta senatoare PNL Iulia Scântei, actualmente judecător la Curtea Constituțională a României; a refuzat să dezbată și să voteze acest proiect important, ședința din luna februarie 2022 fiind închisă prematur deoarece senatorii au părăsit comisia, grăbindu-se să plece în diferite deplasări interne și internaționale. Lipsa de cvorum cauzată de senatorii PNL, PSD și UDMR, demonstrează care sunt prioritățile reale pentru ei: delegațiile.
În cele din urmă, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, ceea ce înseamnă că senatorii coaliției PSD-PNL au îngropat orice dezbateri pe acest subiect.

Probabil că pentru senatorii coaliției de guvernare nu este important faptul că în România, sunt peste 500 de pedofili liberi, chiar dacă au fost găsiți vinovați, primind pedepse cu suspendare. Acest număr se adaugă celor câteva mii de agresori sexuali ai copiilor, care își execută pedepsele în libertate, fără nicio zi de închisoare.

Senatorii coaliției de guvernare PSD - PNL - UDMR au pus pe primul loc delegațiile, ignorând complet un proiect de lege care salvează copiii din mâinile violatorilor. Este o bătaie de joc la adresa tuturor copiilor abuzați și o lipsă cruntă de profesionalism ca pe banii contribuabililor să părăsești ședința comisiei din care faci parte, înainte de a discuta toate punctele de pe ordinea de zi.

Un déjà-vu în comisia juridică de la Camera Deputaților

Proiectul este acum pe circuitul legislativ al camerei Deputaților și a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Drepturile Omului, însă din păcate la momentul actual este îngropat la Comisia Juridică care avea termen de raport în urmă cu 2 luni, mai exact pe 15 martie 2022.
La nivel de procedură parlamentară, această lege (PL-x nr. 66/2022) trebuia să ajungă pe ordinea de zi de la Comisia Juridică din Camera Deputaților, prezidată de Laura Vicol și apoi la vot în plen.

Am depus acest proiect pentru le oferi copiilor dreptul la inocență și pentru a îi proteja suplimentar de abuzurile adulților și avem nevoie, în continuare, de presiune publică pentru a opri aceste atrocități. România este singura țară din UE care nu a reglementat o vârstă clară a consimțământului, ceea ce permite violatorilor să afirme că actul sexual a fost cu acordul minorului și în acest mod să scape de execuția pedepsei cu închisoare.

Consider că orice proiect de lege trebuie discutat și votat atât timp cât produce o schimbare în bine în societate; indiferent de asocierea politică a inițiatorilor.
Statul se va moderniza doar atunci când parlamentarii vor învăța să treacă peste orgoliile politice și vor vota proiecte în interesul românilor, nu al partidelor.
Este absurd să blochezi în un proiect de lege care condamnă pedofilii la închisoare cu executare, doar pentru că a fost scris și depus de parlamentari USR și nu de cei ai puterii actuale, de la PSD sau PNL.

Partenerii noștri