Noua lege a cicloturismului explicată
Prima lege a cicloturismului este în dezbatere publică și ne așteptăm să fie adoptată vara aceasta.
Au trecut aproape două decenii de când au început presiunile pentru crearea unor trasee cicloturistice, timp în care România nu a existat pe harta turismului cu bicicleta.
De ce era important să apară legea?
România a pierdut în ultimele decenii turiști și investiții conexe. La nivel european, cicloturismul aduce 44 de miliarde de euro anual. Fiindcă interesul pentru acest tip de turism era mare, s-a creat o hartă europeană a cicloturismului, care includea și România — însă aceasta risca să fie ștearsă pentru că nu crea trasee marcate.
Iată cum arată în prezent harta:
Foto: Rute EuroVelo
Peste 400,000 de cicloturiști parcurg anual acele trasee EuroVelo care ar fi trebuit să fie continuate și pe teritoriul României.
Chiar dacă voiau, turiștii nu au putut să termine traseele, fiindcă România nu a creat marcaje. Infrastructura se oprea brusc la granițele țării. Traseele au scopul de a orienta și îndruma turiștii spre zonele de interes ale țării, în condiții de siguranță pentru aceștia.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cicloturismul este recunoscut la nivel mondial ca o formă de turism ecologic şi durabil, de aceea este încurajat.
Ce probleme a generat lipsa legislației în domeniu?
Fiindcă în România nu a existat legislație, autoritățile nu au fost obligate să marcheze trasee de cicloturism. Cu toate acestea, s-au dezvoltat niște proiecte, dar au fost vulnerabile în absența unei legislații care să le protejeze.
În zona Viscri, traseele de cicloturism au fost distruse de traficul pe drumurile forestiere, generat în special de Romsilva și de hoții de lemne: se folosesc de trasee și le distrug cu mașinile.
Mai mult, autoritățile locale și naționale, chiar dacă ar vrea să creeze piste și trasee conform standardelor europene, nu ar putea accesa fonduri în absența unui cadru legislativ corespunzător.
Cu toate acestea, există zone marcate în România: în colinele Transilvaniei, Bucovina, Călărași — dar nu sunt omologate sau standardizate.
La Breaza însă, autoritățile au colaborat cu asociațiile de bicicliști și au făcut primele proiecte de trasee care respectă legislația europeană (vor fi lansate în septembrie 2016).
Ce schimbări concrete va aduce legea?
Va oferi normele pentru creare, amenajare și omologare, la fel cum s-a întâmplat cu traseele montane în anii ‘80. Vor apărea marcaje și simboluri europene, standardizate.
Ciclotraseul va fi o cale care oferă continuitate și siguranță, nu se va mai întrerupe la granița României și va fi marcat în așa fel încât șoferii să fie conștienți de acesta.
Vor apărea reglementari conexe ale codului rutier, ce ar trebui sa faciliteze deplasarea cicloturiștilor. Este posibil ca pe sectoarele de drum cu trafic cicloturistic să apară alternativa transportul feroviar în regim de tren navetă.
De ce a durat atât de mult să apară această lege?
Lupta pentru a obține legislația acesta a început în 1997, când Clubul de Cicloturism Napoca a făcut primele demersuri. Doi ani mai târziu ministrului Turismului a promis că România va avea o astfel de lege. Abia în august 2016 s-a făcut propunerea legislativă, prin Ministerul Economiei.
Cel mai mare contestatar de-a lungul anilor a părut să fie MAI-ul. Invocau că nu există siguranță pentru cicloturiști. S-a investit în special în fluidizarea traficului auto.
Noi, Adevărații VeloPrieteni, ne-am implicat din anul 2015 pentru a găsi soluții în elaborarea legislației pentru cicloturism.
În 2016 a intervenit sprijinul Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale de Turism și Ministerului Economiei. Doar MAI a continuat să se opună, fără a explica motivul.
Sperăm că legea va fi adoptată în forma actuală.
Despre autor: Este inginer, fotograf și cofondator al organizației Adevărații VeloPrieteni România, care promovează mersul cu bicicleta.
Editor: Laura Ștefănuț (laura.stefanut@digi24.ro); a contribuit Ștefania Matache
