Știați că, în România, prădătorii sexuali de copii pot fi aleși în funcții publice? Nu știați.
Astăzi este o zi decisivă pentru cum vom alege să protejăm copiii României prin fapte, nu prin vorbe. Astăzi se dă votul pe un proiect de lege care interzice pedofililor să candideze în funcții publice.
Când vorbim despre reprezentativitatea aleșilor, spunem de multe ori că ei sunt oglinda națiunii.
Pornind de la această premisă, dacă ar fi să ne raportăm la numărul de persoane înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale (cuprinzând aproape 62.000 de persoane) am putea spune că aceștia ar trebui să aibă propriul reprezentant, fiind foarte aproape de norma de reprezentare pentru un deputat.
Ironic sau nu, în România avem cel puțin două cazuri de aleși locali care au fost condamnați pentru infracțiuni sexuale contra unor victime minore. Acești oameni nu pot în nici un caz fi oglinda societății, fiind complet viciați în moralitatea lor. Cum poate un părinte să mai stea liniștit când liderul comunității - primarul, este pedofil dovedit?
Toți părinții, indiferent de educație sau de statut social, se trezesc cu ideea aceasta dimineața: „Eu muncesc pentru ca, acum și peste ani, copiilor mei să le fie bine. Să muncească mai puțin, să câștige mai bine, să se bucure de viață mai mult. Și mai presus de toate, vreau ca ei să fie cât se poate de bine protejați.”
Atât de importantă e chestiunea aceasta, încât e codificată în Constituția României ca regimul special de protecție al minorilor („Art.49 alin. 1) Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.”)
Acum mai mult de un an, la începutul verii anului 2021, un pedofil condamnat pentru pornografie infantilă devenea primar. Mai mult, respectiva persoană a întreținut relații sexuale cu o minoră de 13-14 ani, pe care ulterior a șantajat-o cu fotografiile în ipostaze intime.
În acel moment eram în discuții cu cei de la „Salvați Copiii” pentru a veni împreună cu mai multe proiecte legislative care să prevină asemenea situații absolut abominabile. Una dintre discuții privea limitarea posibilității de a participa în alegeri a celor condamnați pentru abuzuri sexuale împotriva minorilor. În noaptea aceea am scris un draft de expunere de motive, precum și modificările la legile electorale.
Le-am rafinat apoi cu colega mea co-ințiatoare, Diana Stoica. Și ne-am apucat să strângem semnături de la toate partidele.
Proiectul a fost bine primit. A luat avize pozitive de la entitățile „tehnice” (Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ), a trecut cu bine de Senat, a luat avize pozitive la Camera Deputaților și un prim raport pozitiv din cele două decisive, cel de la Comisia Juridică.
A rămas însă agățat la un ultim raport, cel din Comisia de Administrație, acolo unde domnul Florin Roman (PNL) s-a arătat sceptic. Drept pentru care s-a preferat o amânare sine-die pentru a nu afecta raporturile din interiorul coaliției.
Acum însă, la momentul în care scriu aceste rânduri, proiectul apare din nou pe ordinea de zi a Comisiei de Administrație, astăzi, marți, 4 octombrie 2022. Mă bucur că doamna președintă de comisie, Simona Bucura, l-a repus în discuție. Știu că personal dânsa susținea această inițiativă.
Știu că scandalul din ultimele zile, legat de deputatul PSD care a fost prins în pat cu un minor și exclus din partid, va face ca cei care își vor da voturile să se gândească temeinic la alegerea lor.
Cred că este o zi decisivă pentru modul în care alegem să susținem niște valori.
Cu toții spunem că cei mai importanți pe lume sunt copiii. Ai noștri și ai celorlalți.
Este momentul să demonstrăm că ne pasă și că nu sunt doar vorbe. Hai să scăpăm măcar de acele cazuri care otrăvesc o comunitate. Hai să îi eliminăm din fruntea comunităților pe acești prădători sexuali fără remușcări care își bat joc de copiii acestei țări.
Este un prim pas în asanarea unei societăți.
Poate e greu de definit care ar trebui să fie prioritățile de investiții în infrastructură, poate e dificil de discutat despre avantajele și dezavantajele diferitelor modalități de taxare, poate ne putem disputa diferite teorii despre organizarea judiciară. Dar în privința prădătorilor sexuali de minori lucrurile sunt limpezi ca lumina zilei: nu trebuie să apară pe buletinul de vot, nu au ce căuta la conducerea țării sau a comunităților!
Este minimul de decență pe care îl datorăm copiilor noștri. Și este în același un lucru mai important chiar decât hrana sau educația pe care le putem oferi: protecția.
