România a reușit să transforme într-un bâlci politic o problema esențială pentru supraviețuirea Ucrainei: trimiterea unui sistem Patriot, care să ajute Kievul să reziste ofensivei puternice a Rusiei. Proaspăt ieșit de la Casa Albă, după discuția cu Joe Biden, președintele Klaus Iohannis anunțat disponibilitatea României de a discuta despre trimiterea unui sistem Patriot către Ucraina, aflată într-o situație disperată în fața atacurilor masive ale Rusiei.
“Biden a adus asta în discuție și am zis că sunt deschis să discutăm astfel de chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum punem problema, ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că e inacceptabil ca România să rămână fără apărare antiaeriană. Cred că vom găsi o soluție. E vorba doar de un singur sistem Patriot.
Unul e funcțional, care va rămâne în România, celelalte sunt în faze avansate de operaționalizare și despre unul dintre acestea este vorba”, a declarat Iohannis. Cu alte cuvinte, dacă România primește la schimb ceva (nu e clar ce), va dona Ucrainei unul dintre noile sisteme Patriot pe care le va primi (nu se știe când).
Câteva zile mai târziu, premierul Marcel Ciolacu a pus la îndoială afirmațiile președintelui. În stilul caracteristic de a nu-și asuma o decizie care să-i dăuneze electoral, Ciolacu a spus că ministrul Apărării are îndoieli mari cu privire la ideea de a trimite un sistem Patriot Ucrainei. Angel Tîlvăr e ieșit din muțenia obișnuită pentru a anunța și el că sistemul Patriot este indispensabil pentru România.
Declarațiile arată o ruptură la vârful statului român, între Președinție și Guvern. Deși Ciolacu și Tîlvăr au precizat că decizia va fi luată în CSAT, este evidentă opoziția la nivelul Executivului.
În interviul de la Digi24, Ciolacu a insistat că ideea va fi analizată în CSAT, însă a evitat să spună care este poziția sa, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Premierul susține că nu a vorbit nimic cu președintele înainte ca acesta să plece la Washington și că nu cunoaște conținutul discuțiilor cu Joe Biden
Într-un stat funcțional, președintele s-ar fi consultat cu premierul și ministrul Apărării înainte de întâlnirea din Biroul Oval. Ar fi prezentat în discuții poziția oficială a statului român, ar fi avut argumente, ar fi reprezentat acolo interesele strategice ale României, Or, de la Klaus Iohannis nu știm decât că e dispus la o discuție, cu condiția ca România să primească ceva în schimbul trimiterii sistemului Patriot în Ucraina. Mai exact ce: eliminarea vizelor, o funcție înaltă pentru Iohannis, armament, noi garanții de securitate, noi decizii de întărire a flancului estic al NATO?
Sunt întrebări la care vom afla răspunsuri după viitoarea ședință a CSAT. Foarte probabil, ea va avea loc după alegerile din 9 iunie, din calcule politice. Nici Iohannis, nici Ciolacu n-au interes ca decizia în sine să devină subiect de campanie electorală. Miza pentru ei e strict internă și ține de maximizarea puterii politice. Pentru Ucraina însă, ea înseamnă o nouă șansă de a supraviețui. E corect ca președintele și prim-ministrul să aibă ca prioritate securitatea României, dar pot face acest lucru în mod decent, fără jocuri publice meschine menite să forțeze mâna administrației americane. În condițiile în care președintele Volodimir Zelensky își anulează deplasările externe din cauza atacului rus în Harkov, gravitatea situației de pe front ar trebui să dea de gândit UE și NATO, implicit României. Dacă nu pot face mai mult pentru Ucraina, președintele și premierul ar trebui să se abțină de la declarații și să revină la ideea “România tace și face”.
