Editorial Mesajele copiilor din România, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului
Să devenim versiunile noastre cele mai bune
Amelia, 16 ani
De Ziua Internațională a drepturilor copilului, nu pot să nu mă gândesc decât cu nostalgie la faptul că în curând nu voi mai fi copil.
Ca mulți alți copii, mi-a luat destul de mult să îmi găsesc grupul în care să mă simt inclusă și respectată. În clasa a V-a am avut norocul să întâlnesc persoane de calitate, care m-au inclus în grupul lor de prieteni, totul de la o glumă făcută la cercul de informatică al școlii. De atunci, mi-am găsit a doua familie, alături de care, șapte ani mai târziu, împărtășesc aceleași valori și idealuri în viață, ne maturizăm împreună și devenim versiunile noastre cele mai bune.
E foarte important să ne dăm silința și să ajutăm persoanele din jurul nostru să se simtă incluse. Un simplu “cum te cheamă” poate schimba întregul parcurs al unei persoane. Îi poate da încrederea de care are nevoie.
De asemenea, trebuie să fim noi înșine, să nu ne fie frică să ne facem auziți, chiar dacă suntem introvertiți sau rușinoși. Cu aceasta ocazie, vă invit și pe voi să vă împărtășiți experiențele. Tu când te-ai simțit inclus?
E foarte important să ai pe umărul cui să plângi
Maria, 17 ani
Acum un an am început voluntariatul la un centru de plasament unde trebuia să mă ocup de o grupă de adolescenți, ceea ce a fost foarte greu, pentru că ei erau deja prieteni între ei și eu eram un outsider. Mi-a fost foarte greu să interacționez cu ei și să îi conving să vorbească cu mine. Acolo am cunoscut o fetiță de 9 ani pe care o cheamă Sara, care a venit la mine, m-a îmbrățișat și m-a ajutat foarte mult pentru că am simțit-o foarte caldă și prietenoasă și am simțit că ne-am făcut una pe cealaltă să ne integrăm mai ușor. M-a umplut de bucurie, am simțit că ea s-a integrat mult mai bine în grupul de adolescenți mai mari, iar eu mi-am făcut mai ușor treaba de voluntar cu grupa de adolescenți.
E important să ne simțim incluși, pentru că partea socială și oamenii din jurul nostru dictează foarte mult din cum suntem noi și e foarte important să ai pe umărul cui să plângi, să ai la cine să vii când ai ceva de povestit și să îți împarți sentimentele și starea de spirit cu cineva. E absolut necesar.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, vă invit să ne spuneți și voi ce experiențe ați avut legate de incluziune și de ce este incluziunea importantă pentru voi.
E timpul să îi includem pe cei ce iubesc în culori
Dragos, 16 ani
Până de curând, obișnuiam să cred că cei ce-și ascund iubirea sunt plini de frică, umilință și necaz. Aveam impresia că nu ar putea vreodată deveni oameni normali, așa, ca cei de rând, care se scufundă în iubire și nu o afundă pe aceasta. De ce nu vor, oare, să prindă curaj? De ce nu vor să se înconjoare de frumosul sentimentelor și să-i îndrăgească pe cei ce-i iubesc?
Zilele trecute, am citit un articol de circulație internațională care m-a încântat cu o spaimă de iepure. În noaptea lui 20 Octombrie, doi băieți au luat decizia de a trece într-o nouă etapă din viață lor, împreună. Înainte de a se sinucide*, aceștia au făcut un anunț pe Twitter, alături de câteva fotografii. Erau, de fapt, doi îndrăgostiți.
Astfel, am aflat că cei ce-și ascund sentimentele o fac pentru că e mult prea firav pentru o lume atât de aspră. Dragostea de ghiocel a celor doi nu putea fi înțeleasă de cei ce le străbăteau calea.
În urma unui studiu realizat de Statista, în 2019, România se clasează pe locul 2, dintre toate țările Uniunii Europene, când vine vorba de limitarea drepturilor comunității LGBTQI. Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că persoanele care fac parte din comunitatea LGBTQI nu ar trebui să aibă drepturi egale cu persoanele heterosexuale.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copiilor, sărbătorită în întreaga lume pe 20 noiembrie, vreau să începem o schimbare. Vreau să fie discutate aceste subiecte în școli, să fie abordate la orele de curs. Vreau să nu mai fie cenzurate filmele, cărțile sau festivalurile ce surprind minorități sexuale. Vreau să nu mai punem piedici asociațiilor care deja activează pentru drepturile comunității LGTBQI.
Eu am înțeles că iubirea e mai profundă decât un simplu alb și negru, da sau nu, corect sau greșit. Oare câte necazuri mai sunt necesare pentru ca oamenii să fie convinși că iubirea are mai multe culori? Oare câte pierderi mai sunt necesare pentru ca toți cei ce iubesc să se simtă incluși și iubiți la rândul lor?
Fiți voi inșivă
Horia, 16 ani
O întâmplare în care m-am simțit inclus, a fost atunci când de abia ieșisem dintr-o prietenie toxică și mă simțeam pierdut, iar presiunea singurătății devenise prea mult pentru mine. Primisem o invitație pentru un eveniment de la o fată din aceeași școală cu mine, mai mare cu un an. Invitația era pentru un festival de film, iar niciunul din prietenii mei nu venea. Totuși, am profitat de ocazie și m-am dus, iar aceasta a fost una din cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodată, deoarece acolo am întâlnit câțiva din cei mai valoroși oameni din viața mea, și am format prietenii pe care cu siguranță le voi ține minte toată viața.
Așadar, sfaturile mele pentru voi ar fi să profitați de orice ocazie și să fiți voi înșivă, niciodată să nu vă schimbați pentru cineva. Vă încurajez să invitați alți prieteni să participe în această provocare și să povestească o întâmplare în care s-au simțit incluși.
