"Majorarea" salariilor. Tâlcul la care să fim atenţi
Modul în care PSD şi ALDE vor gestiona dezastrul de "comunicare" care se prefigurează după apariţia primelor semne concrete că majorarea salariilor se traduce în cazul a numeroşi angajaţi prin micşorarea lor ar putea juca un rol decisiv în viitorul altor două dosare strategice.
Reporter: V-aţi verificat cardul? S-au modificat salariile de astăzi şi voiam să vă întreb cum a crescut şi salariul dumneavoastră.
Liviu Dragnea: N-am verificat cardul.
Reporter: Ştiţi cu cât au crescut salariile (din Parlament – n.r.), de astăzi?
Liviu Dragnea: Din ce am vorbit cu doamna secretar general, din toți cei care primesc salarii de aici, se pare că la 3% nu sunt creşteri, sunt foarte mici scăderi. La 97% sunt creșteri”.
Luni, 5 februarie, când a avut loc acest dialog (video AICI), n-a fost o zi ca oricare alta, ci una care a pus la pământ turnul de promisiuni clădit de PSD pe tema creşterilor salariale.
În locul celor 25% cu care social-democraţii momiseră electoratul angajat la stat, în perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie 2016, de luni oamenii găsesc, după cum le e norocul, fie reducerea salariului, fie ceva mai mult decât nimic în plus. E drept, în tot acest ocean de ştiri proaste, a scos capul şi o veste bună: aceleaşi artificii ale PSD care pe sute de mii de bugetari îi ard, pe parlamentari îi binecuvântează, aleşii rămânând pe plus cu aproape 200 de euro.
În sectorul privat, turbulenţele vor probabil fi şi mai mari, lucru în privinţa căruia analiştii au avertizat cu luni bune înainte, fără ecou însă la politicienii puterii. O mostră? În septembrie, liderul PSD sublinia profunzimea "revoluţiei fiscale" ironizându-i pe angajatori ("îi ajutăm să citească de la stânga la dreapta, nu de la dreapta la stânga") şi declarând fără rest: „Nu există niciun fel de risc ca salariile să scadă, absolut niciunul, şi ei (angajatorii - n.r.) ştiu lucrul acesta pentru că au fost de faţă la toate discuţiile, cu calculele pe masă”.
Totuşi, cinci luni mai târziu apare, iată, o primă poză a situaţiei reale, care nu se potriveşte nicicum cu linia discursului oficial: „Avem peste 2 milioane de salariați din mediul economic concurențial pentru care angajatorii nu au făcut prin acte adiționale această majorare a salariului brut de încadrare. (...) Pe cale de consecință, avem peste 2 milioane de indivizi ale căror salarii nete vor fi afectate începând cu luna ianuarie 2018”, arăta, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.
Un discurs oficial care a continuat, neabătut, în aceeaşi linie. În noiembrie 2017, când previziunile analiştilor atinseseră un grad şi mai ridicat de precizie, Dragnea asigura publicul că panica propovăduită de unii e în cel mai bun caz gratuită, dar mai degrabă pare a fi rodul unei conspiraţii: "Toată lumea știe, și va fi explicat în perioada următoare, că salariul net nu are cum să fie scăzut și angajatorul nu plătește mai mult. Încercăm să aflăm ce se află în spatele acestei acțiuni pentru că este pentru prima dată când se măresc salariile într-un mod serios pentru toată lumea, salariul minim e mărit în fiecare an, cache-ul pe care fiecare angajat îl duce acasă este mai mare, contribuția la pensie va crește de 2,5 ori, cel puțin, și apar nemulțumiri. Am discutat și eu, dar Guvernul a discutat cu mai multe sindicate. Una spun în discuții oficiale, altă spun când sunt în discuții particulare".
Câteva zile mai târziu, "contabilul-şef" PSD, ministrul Lia Olguţa Vasilescu, livra noi certitudini, dar şi punea bazele unei viitoare vânători de vrăjitoare, cu bătaie spre mediul privat: "Noi ne-am asigurat că din cauza acestui nou Cod Fiscal salariile nete nu au cum să scadă. Dacă vor scădea înseamnă că este fix doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului, care i se cuvin lui, dar angajatorul, anul viitor, va avea aceeaşi cheltuială salarială pe care o are şi anul acesta. Deci, nu e niciun motiv să umble la netul salariatului. Iar prin deducerile pe care le-am făcut, prin impozitele pe care le-am scăzut, ne-am asigurat că netul nu numai că nu scade, ci dimpotrivă, creşte. E adevărat, creşterea este foarte mică".
Construcţia unei realităţi alternative, de tipul celei la care au recurs sistematic Liviu Dragnea şi Lia Olguţa Vasilescu în chestiunea impactului pe care politicile guvernamentale şi de partid îl vor avea asupra veniturilor populaţiei, nu este excepţie, ci regulă, de un an încoace.
Şi PSD, dar şi partenerul său de coaliţie, ALDE, au mai exersat această strategie pe parcursul lui 2017, cele mai elocvente exemple fiind cel al scumpirii carburanţilor, "reformelor" din justiţie şi "deschiderii" spre menţinerea nealterată a direcţiei strategice în politica externă.
Întrucât citatele au bunul obicei de a vorbi de la sine, haideţi să trecem în revistă câteva episoade de referinţă.
Scumpirea carburanţilor:
*Liviu Dragnea, septembrie 2017. Liderul PSD refuză să explice de ce cresc preţurile la pompă: „Încă o dată vă spun: sunt membri ai guvernului care vă pot explica. Dacă o să constat că explicațiile nu sunt suficiente, o să intervin”. O atitudine aproape "civilizată", dacă avem în vedere faptul că, în aceeaşi perioadă:
-liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nega fără nicio emoţie evidenţa: "Eu nu am văzut nicio scumpire la carburanţi”.
-premierul de la acel moment, Mihai Tudose, ieşise deja în evidenţă prevestind că nu vor fi scumpiri.
-iar Rovana Plumb, pe atunci ministru, vorbea-n citate respectuoase despre preţurile la motorină şi benzină: „Dacă domnul Dragnea a declarat că prețurile nu vor creşte, aşa va fi”.
*În octombrie, însă, nici măcar Liviu Dragnea nu simţea că poate merge înainte cu "nu", aşa că a aplicat tactica pe care am putut-o regăsi mai sus şi la Olguţa Vasilescu, în chestiunea impactului politicilor guvernamentale asupra salariilor. Liviu Dragnea, aşadar, în octombrie: „Prețul la carburanți l-au scumpit companiile, care nu cred că l-au scumpit din cauza accizei, pentru că atunci când am dat-o jos, când a dat-o jos Guvernul Cioloș, pentru că noi nu am avut șansa să intrăm în decembrie la guvernare, prețurile nu au scăzut. Deci, se pare că nu asta influențează. Se pare că influențează alte interese, și anume profitul, da?, cu orice preț”.
Reforma justiţiei by PSD-ALDE
*La sfârşitul lui decembrie, coaliţia a luat decizia bizară de a traduce legile justiţiei, ca un soi de replică la comentariile acide făcute de diplomaţii mai multor state europene - Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Finlanda. Le-a tradus, aşadar, şi le-a trimis ambasadelor, ideea de fundal fiind că astfel cancelariile vizate se vor putea în sfârşit informa de la sursă şi nu mai critica în necunoştinţă de cauză.
*În ianuarie 2018, Dragnea-Tăriceanu au „corespondat” cu Juncker-Timmermans, repetând, repetând şi repetând că sunt cei doi înalţi oficiali europeni sunt dezinformaţi, că scopurile modificărilor legislative sunt nobile, iar statul de drept va ieşi din tot acest proces mai întărit, nu în decor.
*De altfel, în chestiunea justiţiei negarea evidenţei a fost... evidentă de la bun început. În ianuarie-februarie 2017, şi Liviu Dragnea, şi colegii lui de partid continuau să explice că proiectele lor privind abuzul în serviciu şi graţierea n-au de-a face cu problemele personale ale vreunul poltician din arcul PSD-ALDE. Iată, prin urmare, ce spunea Liviu Dragnea, la un moment dat, în februarie 2017: „În ce priveşte campania de dezinformare, Ordonanţa care a fost dată pentru anumiţi lideri politici, am confirmarea la ceea ce bănuiam: nu opreşte procesul în care sunt implicat. Eu sunt acuzat de instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, falsul intelectual rămâne. (...) Discuţia de 200.000 de lei - nu mă interesează pe mine acea limită. Puteau să pună oricât”.
Ei bine, interesant este aici că, ulterior, când curajul le-a revenit politicienilor puterii după eşecul cu OUG 13, au reapărut şi propunerile pentru un prag „oportun” al prejudiciului la infracţiunea de abuz în serviciu. Pe unul l-a propus Florin Iordache, în iunie - "din punctul meu de vedere, trebuie să fie minim 200.000 (de lei - n.r.)". Pe altul l-a formulat deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, în decembrie - 200.000 de euro. În fine, în martie s-a aflat că fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a cerut instanţei supreme sesizarea Curţii Constituţionale pentru lămurirea acuzaţiei de abuz în serviciu, un argument aici fiind că e necesară stabilirea unui prag minim pentru punerea sub acuzare. De unde rezultă un interes nemaipomenit privitor la prag al unor apropiaţi ai lui Liviu Dragnea, deşi Liviu Dragnea zicea, când cu OUG 13, că pe el nu-l ajută nicio găselniţă legislativă legată de infracţiunea de abuz în serviciu.
De reţinut, în context, că prejudiciul în dosarul în care Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciuşi fals intelectual depăşeşte cu puţin 100.000 de lei.
*Septembrie 2017. Într-o întâlnire cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, liderul PSD proiectează discuţia despre modificarea legilor justiţiei într-un similar celui în care a proiectat-o şi pe cea privind "majorarea" salariilor (vezi mai ales subliniere): "I-am spus (...) că legile vor fi votate în Parlament şi noi o să ne uităm cu atenţie pe toate argumentele care au ieşit şi care vor ieşi în continuare pentru una sau alta din variante şi va începe dezbaterea care se va finaliza în Parlament şi numai acolo cu aceste proiecte de lege, asigurându-l că nu se pune problema ca şi aceste legi să afecteze bunul mers al Justiţiei”.
*Pentru ca doar două luni mai târziu, într-o replică dată, împreună cu Tăriceanu, Departamentului de Stat al SUA, Dragnea să transfere discuţia şi în dimensiunea realităţii virtuale (vezi mai ales a doua subliniere): „Exprimăm speranța că declarația Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credință, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective și cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spațiul public românesc. (...) Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă”.
Politica externă
*Metoda de mai sus e folosită neîncetat şi pe acest dosar. Declarativ, cer senin în relaţiile României cu partenerii strategici, de la SUA principalele cancelarii din UE şi Comisia Europeană. În fapt, se adună tot mai mulţi nori negri.
Ironiile, gesturile sfidătoare şi, în cel mai bun caz, autismul au fost în ultimele 12 luni principalele trăsături ale atitudinii PSD-ALDE faţă de Comisia Europeană şi ambasadele unor ţări membre care au luat poziţie în faţa ameninţărilor care planează asupra statului de drept, în România. Însă pentru a spori confuzia, paşii de tipul celor de mai sus au fost însoţiţi, la intervale regulate, de poziţii "de principiu", potrivit cărora: "România rămâne ancorată în spaţiul european...", "parteneriatul cu UE rămâne un pilon al dezvoltării...", "vom consolida Parteneriatul strategic cu Statele Unite...", "România rămâne un pol de stabilitate în spaţiul UE...", etc.
*Nu avem aici loc pentru a înşira toate situaţiile în care lideri precum Dragnea şi Tăriceanu au dat tonul unei abordări menite să crească distanţa între România şi partenerii săi cei mai apropiaţi. În schimb, putem ilustra fenomenul pornind de la un caz particular, cu următoarea succesiune de momente.
-Liviu Dragnea, ianuarie 2017, mesaj de la Washington, unde participase la învestirea lui Donald Trump: „I-am transmis la rândul meu atașamentul României față de parteneriatul strategic cu SUA, precum și angajamentul guvernului de la București de a dezvolta relațiile politice și economice dintre cele două țări. L-am asigurat totodată pe domnul Royce că #România va fi în continuare un pilon de încredere al relațiilor transatlantice”.
-Liviu Dragnea, aprilie 2017: „Ce nu mi-a plăcut astăzi (joi – n.r.) a fost declaraţia - nu ştiu dacă a fost astăzi sau ieri - declaraţia şefului Statului Major, care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot. Păi au finalizat procedurile? Nu e bine să aştepte derularea procedurilor, totuşi? E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare. Poate şi ministrul Apărării se gândeşte la asta tot timpul acolo, prin minister. Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune cred că este mai bine”.
-Liviu Dragnea, noiembrie 2017, după blocarea de către senatorii PSD-ALDE a votului din comisia de Apărare pe dosarul Patriot şi sosirea-fulger a lui Rex Tillerson pe Otopeni: „Dacă SUA îşi mai fac probleme în ceea ce priveşte angajamentul României în implicarea în parteneriatul strategic dintre cele două ţări, îşi mai fac probleme după ce în tot acest an s-a produs o deschidere uriaşă către colaborarea cu SUA şi în domeniul militar şi în domeniul economic, înseamnă că avem o problemă. Eu nu cred că se întâmplă asta. (...) Nu există niciun fel de ezitare, cel puţin în ceea ce ne priveşte, ca şi majoritate parlamentară, Guvern, în respectarea acestor angajamente".
*Pe final, o veste "bună". În fruntea Guvernului a ajuns un personaj la fel de talentat ca Liviu Dragnea în a împleti, în aceeaşi intervenţie public, mesajul pozitiv despre soliditatea parteneriatului cu sfidarea explicită a partenerului. Iată cum îşi deschidea Viorica Dăncilă mandatul de premier, chiar zilele trecute: „Am această certitudine că noi, ca şi Guvern, trebuie să punem accent pe dimensiunea europeană. Asta înseamnă o dinamizare a relaţiilor pe care le avem cu Comisia Europeană. Comisia Europeană trebuie informată corect şi la timp şi cred că acest lucru va duce la rezultate pozitive în ceea ce priveşte guvernarea. Cred că o informare bună, o relaţie bună cu Bruxelles-ul poate aduce plusvaloare atât pe absorbţia fondurilor europene, pe proiecte europene, dar şi în ceea ce ne priveşte, pentru a cunoaşte situaţia reală şi a nu mai avea situaţii în care România a fost pusă în postura de a fi judecată de alte state membre numai pe baza dezinformării a unor oameni de rea-credinţă”.
Acum, ca o scurtă concluzie, având în vedere şi faptul că acest text a fost redactat cu puţin timp înaintea conferinţei de presă a Olguţei Vasilescu: după revelaţiile de luni privind salariile, pare tot mai clar că ne apropiem de intrarea în faza a doua. Care poate echivala cu unul din cele trei scenarii de mai jos:
-o vânătoare de vrăjitoare, în care PSD şi ALDE vor arăta cu degetul vinovaţii pentru "subminarea" "revoluţiei fiscale"
-o cascadă de promisiuni făcute de coaliţie, cum că vor fi aplicate plombe acolo unde salariile au scăzut (dar nimeni nu va scoate o vorbă de cele care nu au crescut cu 25%, conform promisiunii, ci doar cu unu, două, trei sau patru procente)
-câte ceva din prima şi câte ceva din a doua, cu accent, zic eu, pe prima, prin modelarea unor ţapi ispăşitori compatibili cu retorica PSD-ALDE
Este extrem de important momentul în care ne aflăm. Dacă Dragnea şi PSD vor avea succes în gestionarea dezastrului creat pe zona salariilor, atunci pentru justiţie, statul de drept şi soarta parteneriatelor stratregice se vor anunţa vremuri chiar mai grele decât au fost până acum.
