Majorarea salariilor. Adevărații beneficiari și capcanele rămase
„Creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018”, „la 1 ianuarie 2018: medic rezident anul I: 1.200 euro brut, medic specialist gr. V, clinic: 2.650 euro brut, medic primar gr. V, clinic: 3.377 euro brut, medic primar gr. V, ATI/urgență: 3.600 euro brut”, „100% creșterea salariilor asistenților medicali începând cu 1 ianuarie 2018”, etc. Sunt doar câteva din sutele de angajamente înșirate în programul de guvernare PSD-ALDE. Realitatea „zilei istorice” de miercuri, când majoritatea la putere a votat legea salarizării unitare, arată însă cu totul altfel: polițiștii, profesorii și medicii mai au de așteptat, prioritate au demnitarii. Iar „surprizele” guvernării Dragnea-Tăriceanu - surprize pentru cei care au crezut în promisiunile lor - sunt de abia la început.
„Este o lege care va face istorie”, declara miercuri, mândru, Liviu Dragnea, după ce majoritatea PSD-ALDE din Camera Deputaților a pecetluit, prin vot, actul normativ după care vor fi plătiți bugetarii nu anul acesta sau în 2018, ci până în 2022. Evident, președintele PSD a vorbit, apoi, despre cum este respectat programul de guvernare, a acuzat „campania mincinoasă” a celor care critică legea și a minimalizat descoperirea bruscă a Guvernului Grindeanu că, de fapt, nu sunt bani pentru toate majorările promise.
Și, chiar, ce contează două luni întârziere - martie 2018 în loc de ianuarie 2018 - atâta timp cât programul de guvernare se respectă „la virgulă”, nu? Și ce contează că, până acum, și Liviu Dragnea, și Lia Olguța Vasilescu umpleau ecranele televizoarelor cu povești despre creșterile de salarii (vezi câteva declarații la finalul textului)?
Ei bine, contează, dacă privim un pic mai în profunzime. Decalarea cu două luni constituie o nouă încălcare a programului de guvernare votat de Parlament, pe lângă cele deja devenite realitate. Iar angajamentul „1 martie 2018” merită să fie luat în serios pe cât merită orice alt angajament al PSD-ALDE.
Dacă s-au sucit pesediștii în doar câteva săptămâni, ce garanții reale au bugetarii că termenele de 1 ianuarie, respectiv 1 martie 2018 chiar se vor respecta? Niciuna.
Polițiștii, militarii, funcționarii din penitenciare și profesorii, care ar fi trebuit să vadă ceva mai mulți bani încă de luna viitoare, pot aștepta liniștiți. La fel, medicii și asistenții.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Bine că se dublează de la 1 iulie indemnizațiile „sărmanilor” aleși. Plătiți lunar între 13.000 și 16.600 de lei, bani la care se adaugă toate celelalte beneficii (diune de deplasare, cazare, transport, sume pentru cabinetele parlamentare, etc.), parlamentarii vor fi și mai motivați să vină la serviciu și să facă legi în interesul celor care i-au votat.
Iar nerespectarea unor angajamente din programul de guvernare, legate de termene și procente, nici măcar nu este cea mai mare problemă a legii nou votate.
„Revoluționara” lege PSD-ALDE a salarizării unitare conține și câteva capcane.
Despre una dintre ele, situația din administrația publică locală, s-a mai vorbit, ba chiar s-a lăsat și cu proteste. Este vorba de temerea că autoritățile locale se vor trezi că nu le ajung banii pentru a mări salariile și, după cum spunea chiar ministrul Muncii, „vor analiza foarte bine dacă mai au nevoie de același număr de oameni în administrație”. Până acum, singurul răspuns concret pe care l-au primit angajații din administrația publică locală a fost „pot să facă grevă” (Lia Olguța Vasilescu, 29 mai). Fără ca vreun oficial să se chinuie să spună, pe calcule concrete, dacă este sau nu posibil ca, după intrarea în vigoare a legii, să se ajungă la concedirea a zeci de mii de persoane, așa cum au acuzat unii sindicaliști.
O altă capcană se referă la faptul că toată puzderia de sporuri, compensații, adaosuri, prime și indemnizații acordate pe hârtie, inclusiv cele pentru hrană (2.900 lei/an la actualul nivel al salariului minim brut pe țară) și pentru vacanță (1.450 lei/an la actualul nivel al salariului minim brut pe țară), se vor da efectiv doar în limita a 30% din bugetul de salarii al fiecărui ordonator de credite. Ce înseamnă acest lucru? Că o primărie mai mică sau o direcție județeană s-ar putea trezi că nu se poate încadra în plafonul de 30% pentru a da angajaților toate sumele cuvenite pentru vechime, condiții de muncă, activități specifice, etc. Și atunci, la fel ca mai sus, ori va tăia la bani ori va tăia la numărul de angajați.
Și, apropo de indemnizația pentru hrană și pentru vacanță, cei care își făceau deja planuri cum să cheltuiască cei 4.350 lei (2.900+1.450 lei), după ce va intra în vigoare legea salarizării, mai au de așteptat. Până la 1 decembrie 2018 mai exact, grație unei modificări aduse în Comisia de muncă a Camerei.
În fine, o altă capcană, poate cea mai mare dintre toate, se referă la modul în care salariile trecute în noua lege vor fi afectate de modificările pe care Guvernul le pregătește la Codul fiscal. Și nu ne referim la mult-vehiculatul, dar deloc clarificatul impozit global, ci la mult mai sigura trecere a contribuțiilor sociale în sarcina angajatului.
Reducerea contribuțiilor la asigurări sociale de la nouă la două (CAS și CASS, totalizând 35%) și trecerea acestora de la angajator la angajat sunt măsuri anunțate drept sigure de ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan. Nu mai departe de zilele trecute, într-un interviu acordat Reuters, Ștefan confirma intenția Executivului de a opera aceste modificări din ianuarie 2018 și, mare atenție, spunea printre rânduri, că mult vehiculatele majorări de salarii din sectorul bugetar sunt mult mai mici în realitate decât s-ar crede. De ce? Pentru că salariile trecute în lege INCLUD și procentul de 35% contribuții ce vor fi trecute în sarcina angajatului. „Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, preciza șeful Finanțelor, în interviul pentru Reuters.
De fapt, afirmațiile lui Viorel Ștefan nu fac decât să confirme suspiciunile unor lideri de sindicat, care spun de câteva zile, pe puținele canale care nu se înghesuie să ridice în slăvi guvernarea PSD-ALDE, că majorările în sectorul bugetar vor fi, real, cel puțin în prima instanță, de până în 5%.
„Astea sunt minciuni”, a fost singura reacție a lui Liviu Dragnea, miercuri, la ideea că modificările la Codul fiscal vor atrage scăderea unor salarii. Minciuni și atât. Nicio explicație, nimic. De fapt, „astea sunt minciuni” nici măcar nu poate fi considerată o infirmare a spuselor lui Viorel Ștefan. Este doar expresia modului clasic al PSD de a manipula și a ascunde gunoiul sub preș, iar când minciunile nu mai țin, caută vinovați de serviciu.
Spre aducere aminte:
- „Spre deosebire de alte categorii sociale la care creșterile vor fi graduale, în următorii ani, creșterile la medici vor fi exact de la 1 ianuarie 2018 în totalitate” - Liviu Dragnea, 19 mai
- „La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creșteri salariale: soldele de funcție ale personalului militar se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcție ale polițiștilor cresc cu 5% față de nivelul acordat pentru martie 2017. (...) De la 1 ianuarie, sunt următoarele creșteri salariale: medici și asistente, ce intră cu toată creșterea (...), salariile de bază pentru personalul didactic din învățământ se majorează cu 50% față de decembrie 2017, salariile de bază, solde de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare ale personalului salariat se majorează cu 25% față de nivelul acordat în decembrie 2017” - Lia Olguța Vasilescu, 6 aprilie
- „Sunt foarte multe salarii care se dublează sau triplează. Începând cu ianuarie 2018 se vor încasa aceste salarii” - Florian Bodog, 14 aprilie
